Ce nu găsești?

marți, 14 mai 2013

Recenzie Madame Bovary

Titlu: Madame Bovary
Autor: Flaubert
Carte împrumutată de la biblioteca liceului, citită pentru întrunirea clubului de lectură al şcolii;





-Dacă Emma Bovary ar fi trăit în lumea de astăzi, ar fi făcut prăpăd.- 






Recenzie:
 
Totul începe cu o prezentare a vieții lui Charles Bovary, care ajunge medic și se căsătorește cu domnișoara Emma, o tânără foarte frumoasă, delicată și cu o educație -destul de- aleasă. Deși s-ar părea că personajul principal este inițial, Charles, nu e așa. Totul se învârte în jurul Emmei pe care, deși mi s-a părut lașă și m-a revoltat atitudinea ei, am înțeles-o destul de bine. Ea tânjea după scânteia iubirii, după pasiunea și fiorul date de dragoste, ceea ce nu se întâmpla în relația cu soțul ei, care o iubea enorm, dar fără să știe, o plictisea. Sufletul Emmei era plin de dorința de a fi frumoasă, bogată, de a locui la oraș, de a merge la petreceri, de a dansa, de a iubi și de a fi iubită și de a fi admirată. Am înțeles frământările Emmei, însă nu am să îi iert niciodată dubla infidelitate. Știu că pe atunci așa se obișnuia, amanții și amantele erau la ordinea zilei, numai că pentru mine este atât imoral cât și strigător la cer. Loialitatea este extrem de importantă, iar o dată încălcată, nu mai poate fi refăcută/recuperată. Charles, deși sărac cu duhul și un medic mediocru, m-a emoționat profund, datorită suferinței sale. A iubit-o pe Emma mai mult decât și-ar fi putut ea imagina, tocmai de aceea mi-a atras simpatia.


Flaubert nu a creat doar un roman de dragoste, ci și unul social prin care critică subtil, sau mai puțin subtil, moravurile societății, însă fără urmă de ironie, așa cum o făcea Caragiale. Am înțeles că la vremea lui a fost destul de criticat, și s-a spus că Doamna Bovary este un roman ofensator. Este adevărat, pe mine m-a ofensat, dar nu romanul în sine, care a fost foarte bine scris, descrierile bine realizate, acțiunea și dialogul puse la punct, ci atitudinea doamnei Bovary, pe care, cum am spus mai sus, n-am să o pot ierta.


Nota mea: 4,5/5 pentru că a fost o carte foarte bine scrisă, dar uneori, uşor plictisitoare. Puţin, foarte puţin :) 

16 comentarii:

  1. Cred ca pentru povestea asta Flaubert s-a inspirat din viata reala deoarece tatal sau era medic din cate stiu. S-ar putea sa fie un sambure de adevar.
    Pare interesanta cartea, ai prezentat-o foarte bine !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc ;;) Am să mă interesez să văd :D Ştiu că s-a inspirat din realităţile sociale ale vremii, dar în ceea ce priveşte personajele, nu am niciun indiciu :-?

      Ștergere
  2. Întotdeauna mi-a plăcut să citesc cărţi din alte epoci diferite tocmai datorită acestui lucru, principiile - sociale, economice, politice, morale, etc - atât de diferite fată de prezenzul în care noi ne învârtim si prezentul în care se învârtea acţiunea cărţii.
    Cartea ta îmi pare foarte interesantă tocmai din cauza motivelor sociale care sunt prezete acolo. Mă fascineazăă! :3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu știu, eu am citit-o la insistențele unei colege. Și nu mi-a părut rău că am făcut-o, pentru că a fost o carte bună, di ncare am mai învățat câte ceva :)

      Ștergere
  3. Uiiiii!!!! You are back! :)) Si chiar te-ai intors in forta si cu o recenzie foarte buna si te felicit. >:D< Am citit si eu Madame Bovary si mi s-a parut o carte cu adevarat speciala.Intr-adevar nici eu nu am fost de acord cu atitudinea Emmei, dar personajul a fost foarte bine descris. Deja am o imagine vizuala creata pentru Emma si pentru locurile pe care Flaubert le-a descris.
    Asa ca de sfarsit vroiam sa iti urez: welcome back!:))) ca mi-a fost dor de postarile tale. :* :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc! Bine v-am regăsit pe toți! Mi-a fost dor :o3

      Ștergere
  4. Doamne, cât vreau să citesc cartea asta! Am auzit atâtea despre ea.
    ”Madame Bovary c'est moi!" <3
    Genială recenzie, ce pot să zic...
    Ador epoca asta! Mi-ar fi plăcut să trăiesc atunci! Și da, de obicei cărțile clasice au obiceiul să ne obosească pe noi, noua generație! Așa am pățit cu Mândrie și prejudecată, a început ușor, plictisitor și apoi m-am trezit că o termin în două zile, pe la școală, și devine noua mea mare-mică obsesie! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu am încercat cu Rațiune și simțire. N-a fost o alegere bună, nu mi-a plăcut deloc. Cred că totuși cândva anul ăsta îi dau o șansă și cărții Mândri și prejudecată :D

      Ștergere
  5. Chiar ne-a povestit profa de română zilele acestea despre ea și mi s-a părut interesantă,vreau și eu să o citesc :)) Romina are dreptate,nu pot să zic că s-a inspirat dar cu siguranță s-a documentat înainte să scrie cu ajutorul tatălui său care într-adevăr era medic.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Uite un lucru interesant, mulțumesc pentru informație :3 :*

      Ștergere

Lasă un comentariu :)