Ce nu găsești?

marți, 22 octombrie 2013

Leapșa Reading slump :3

Leapșa am primit-o de la Ale Cris, de pe blogul Pagini marcate :D Mulțumesc mult! Au trecut o grămadă de ani de când n-am mai făcut o leapșă. Știu că mai primisem una, dar am uitat de ea. Trebuie să caut pe la comentarii, să văd dacă reușesc să dau peste ea :D

1.Momentan ești într-un reading slump?
 (Reading slump= când nu ai chef să citești nimic)

Momentan, nu. Am fost și m-a ținut foarte puțin că m-am ambiționat să termin Mitago ;;)

2. Când intri, de obicei, într-un reading slump şi cât îţi ia să treci peste?

Când nu am timp să mai citesc și trece o perioadă mai mare de timp în care nu citesc nimic. Cam o săptămână. Dacă în acea săptămână nu citesc, urmează o perioadă întunecată pentru cheful meu de citit -_-
Sau se mai întâmplă să citesc numai cărți serioase, filozofice, sau mai știu eu ce, și nu mai pot citi nimic pe urmă, mă simt epuizată. Nu știu, 2-3 săptămâni, o lună, mai mult sau mai puțin :D





3. Care sunt metodele tale de a ieşi dintr-un reading slump?

Cărțile siropoase au întotdeauna darul de a mă scoate din starea de nechef. Nu știu cum, însă după ce citesc o siropelă din aia de care are mami un raft întreg, îmi revine instant cheful de citit :))

4. Altceva...?


Apă minerală. Libelule. Nu, nu mai am nimic de spus. Să luați leapșa următorii: Sabry, Anca, Rose, Adry, Eny, Iri, Leontina, Ioana Bratinka, Madalina Bobocea, Andd D, Oana H, Bia H, Leontina, deea s, Victoria Elena, Clara, Raisa, Ralu, Ghanda, Zappy, Buburuza Bia, Lissa, Awaked, Simona Husaru, Alexandra Alle, LAurentzyu, Vlad, Cori, Ok, și nu-mi mai amintesc. Dacă am sărit pe cineva, scuze. Să o ia toată lumea :3


Update: Am adăugat încă o leapșă la cea deja prezentă.


1. Ce carte te-a făcut să te simţi încrezător legat de tine sau de viaţa ta?


2. Ce carte te-a făcut să placi sau să te ataşezi de personaje?
Ar fi mai multe cărți, dar să spunem că Little women. Încă din primele pagini am început să îndrăgesc cele 4 personaje principale ;;)

3. Ce carte te-a făcut să te simţi nerăbdător/curios?
Dar câte nu m-au făcut! :)) Sanctus, Insurgent, Lupta celor Nouă.

4. Ce carte te-a făcut să te simţi iritat?
Castelul a lui Kafka. Iritat nu descrie bine sentimentul pe care îl am față de această carte. Frustrată/ă, confuz/ă, derutat/ă.

5. Ce carte te-a dezamăgit?
Nu plânge sub clar de lună, Damnare, Magazinul de sinucideri, Frenezia, Crescendo (profund!)

6. Ce carte te-a făcut să te simţi confuz?
Din nou, Castelul de Kafka. Dar ar mai fi puțin și Mitago, finalul de la Insurgent :D

7. Ce carte te-a făcut să te simţi satisfăcut?
Nu înțeleg întrebarea. Satisfăcut în ce fel? Mi-a plăcut Mare Tranquillitatis, The shining și Împăratul muștelor. Consider că sunt cărți foarte bine scrise, din care fiecare poate învăța :)

8. Ce carte te-a făcut să te simţi foarte ataşat de personajul principal?
Academia Vampirilor (deși e serie:D), Mare Tranquillitatis, Strange Angels (o iubesc pe Dru :3) și Fetele Gallagher.

A se citi punctul 4 de la prima leapșă :D

duminică, 20 octombrie 2013

Recenzie Mitago

Titlu: Mitago
Autor: Robert Holdstock
Editură: Paladin
* Carte împrumutată de la biblioteca școlii

Recenzie:

Când Steven se reîntoarce acasă din război, totul și în același timp nimic nu s-a schimbat. Christian, fratele său este doar o umbră a celui care a fost cândva, îmbătrânit de griji și spaime pe care Steven nu le poate înțelege. Steven vede la fratele său aceeași atitudine și privire hăituite, ca cele ale tatălui lor, dinainte să moară. Cabana de Stejar aparține, așa cum a aparținut dintotdeauna, magicei Păduri Rhyope, iar Steven simte că nu doar casa, cât și el și fratele său aparțin pădurii.

Deși Christian nu dezvăluie prea multe, Steven află că fratele său a continuat munca tatălui lor, pe care îl considerau nebun. Totul are legătură cu pădurea Rhyope, o pădure stranie, ce nu se lasă studiată, în ciuda eforturilor despuse de tată, și acum și de către Christian. La scurt timp după plecarea bruscă a fratelui, Steven desoperă câteva din secretele pădurii, populată de mitago-uri, având parte de întâlniri ciudate după ce citește jurnalul tatălui său.
Conceptul unui mitago este amplu și destul de ciudat. Robin Hood, Jack-cel-verde, Urscumug au fost și sunt niște iluzii. Din nevoia disperată de a avea de partea lor o imagine a binelui, oamenii au creat Omul-Mit, mitago-ul, eroul care să înfrunte Răul. Cum ar fi să întâlniți oamenii din Epoca de Gheață, triburi shamiga, vikingi și cavaleri din secolul XIII? Cum ar fi să aflați că puteți da naștere unui erou din Epoca fierului, doar crezând cu tărie în existența acestuia?

După a doua plecare bruscă a lui Christian, Steven începe să manifeste formarea pre mitago-urilor. Astfel, o creează pe Guiwenneth, o frumoasă războinică, a cărui legendă merge aproape de începuturile omenirii. Totul este straniu și simplu în același timp. Pădurea își extinde influența și mai mult asupra casei, care pare construită în trunchiul unui imens copac primordial, iar viața alături de Guin, este un izvor de fericire, istorie și magie pentru Steve.
Dar Christian, se reîntoarce, iar cei doi frați devin ei înșiși protagoniștii unui mit, unei legende vechi de mii de ani, transmisă de mitago-uri prin viu grai. Într-o fugă continuă, Steven începe să își înțeleagă rolul pe care îl joacă în finalizarea și însăși viața pădurii Rhyope și fie îl ucide pe Străin, fie renunță la dragostea pentru Guiwenneth și la salvarea pădurii din care face el însuși parte.


Părere:  E o carte unică, înspăimântătoare, interesantă, intensă și extrem de stranie. Recunosc că sunt unele lucruri pe care nici acum nu le-am înțeles. Bănuiesc că e o carte ce trebuie citită de câteva ori pentru a fi înțeleasă. Nu am mai citit ceva asemănător, dar mi-a plăcut. Mult. O recomand tuturor pasionaților de SF.
-am regretul că nu am reușit să explic totul așa cum trebuie în această recenzie și îmi cer scuze pentru acest lucru- 

Notă: 4,5/5

sâmbătă, 19 octombrie 2013

Anunțuri

Saluut! Ce mai faceți? N-am mai comentat pe blogurile voastre de vreo 547 de ani, dar v-am urmărit/ citit postările aproape zilnic :D Știți și voi principalul vinovat, deci nu mai zic nimic :D


Nu știu câți dintre voi știți de existența acestui super site shockmansion, dar vă recomand să aruncați un ochi pe acolo. Mai ales Random Radness și Ink addicts. Ador rubricile alea :3




Nu că-s mișto? Mai multe poze veți găsi pe pagina de facebook a blogului, Meduza blândă :D

Am aflat și de noi concursuri, ca de obicei, pe minunatul blog al lui Ccam și GZM, mythical books (doar cele în română le-am pus; mai sunt și cele internaționale, pe partea dreaptă): 
Plus că pe data de 27 octombrie pe mythical books, va fi un maraton de halloween, cu concursuri, așa că nu uitați să vă înscrieți :3
Un alt concurs se ține pe blogul Booktown lover:
Another book world:
Sper că nu am uitat de vreun concurs, și dacă am făcut-o, îmi cer scuze. Vă urez succes tuturor, inclusiv mie :D -egoistă-

Ce mai faceți? Toată lumea e bine? Ce mai citiți? Eu, după ce m-am jurat că nu mai citesc nimic de Kafka, m-am apucat de o altă carte a lui, Procesul. Încep să îl înțeleg un pic. Cam 1% așa. :)) Revin săptămâna viitoare cu poze de la Balul bobocilor organizat de clasa mea, dar numai dacă ies pozele bine :))

marți, 8 octombrie 2013

Rânduri & Gânduri

Bună, bună! Zău că am încercat să scriu recenzia la PS te iubesc, dar când nu merge, nu merge. Nu vrea și pace. Așa că am să scriu câteva rânduri(gânduri)-de unde titlul :3- despre ultimele cărți citite, ca să nu le las să treacă așa, nebăgate în seamă.


P. S. Te iubesc, de Cecelia Ahern, am citit-o de o grămadă de timp și mi-a plăcut destul de mult. Este povestea lui Holly care încearcă să țină piept vieții după moarte soțului ei, Gerry. La ceva timp după moartea lui, Holly își face curaj și deschide scrisorile pe care soțul ei i le lăsase. Scrisorile, câte una pentru fiecare lună, timp de un an, conțin câteva rânduri menite să o facă pe Holly să treacă mai ușor peste tragica pierdere și să își continue viața.

Deși povestea este una tristă, cartea a fost extrem de amuzantă. Cel mai mult m-a amuzat Denisse, prietena lui Holly. Nu pot să nu zâmbesc când îmi aduc aminte de replica (adaptată, că am dat cartea înapoi):
„ -Ce băiețel mare și frumos avem!
-Denisse, ăla e piciorul lui! Nu îi cunoaștem încă sexul! ”

Ceea m-a deranjat puțin, a fost stilul autoarei care părea că și-a imaginat filmul, și nu cartea. Adică, nu știu. Poate a fost traducerea, dar am avut impresia că văd un film, nu că citesc o carte. La unele gesturi erau necesare descrieri mai amănunțite. Și totuși, per total, mi-a plăcut. :D

Nota: 3,5/5 -pentru că nota 5 este rezervată doar cărților zuper-duper, alea la care nu ai cuvinte, etc, iar nota 4 cărților frumoase, dar nu atât de bune ca cele de la 5. Oh, frate! :)) Sunt ambiguă de tot.

Castelul de Franz Kafka.
Am citit ediția de la Leda, și era editată prost. Adică copertele erau puse invers. N-am făcut poză totuși, că nu m-am gândit. :)) Asta i-a adus un punct în minus.
M-am chinuit groaznic la cartea asta. Am stat pe ea cred că 3 săptămâni, ceea ce nu prea mi s-a mai întâmplat în ultimul timp. N-am înțeles nimic, n-am învățat nimic din ea, n-a avut nicio concluzie dătătoare de revelații, nimic. Pur și simplu m-am enervat citind, așteptând să se întâmple ceva măreț, ceva interesant. Mnu. Nu. Este vorba de un arpentor, un tip care măsoară pământul, așa ceva, care vine într-un sat, unde de fapt nu era nevoie de el. Vrea să vorbească cu tipul care l-a chemat dar nu reușește, se îndrăgostește de Frieda și apoi locuiesc împreună la școală. Și pe urmă ea îl părăsește și K, personajul principal adică, arpentorul, rămâne ca prostu pe acolo, și la final când vorbește cu nu știu care secretar, îi e somn. Cai în barcă! Asta-i tot! Dacă are ceva substraturi, eu sunt prea cretină să le văd, deci luminați-mă și pe mine că poate totuși ajung la o concluzie. Notă nu îi pot da, pentru că nu știu ce notă să îi dau.

Little women de Louisa Mary Alcott
A fost o carte așa plăcută! M-a sensibilizat profund și am avut destul de învățat de la cele 4 surori Meg, Jo, Beth și Amy. Povestea cărții în sine nu, e mare lucru. O familie alcătuită din 6 membri, mama tata și cele 4 fete, în care accentul se pune pe cele 4 surori și viața lor pe parcursul unui an. Nu e foarte impresionant, nu? Dar este.

Mi-a plăcut mult, mult de tot. Nu credeam că o carte atât de simplă mă poate face să o iubesc atât de mult. Nu este o carte pentru toată lumea, și probabil că nu toți sunt de acord cu mine, dar eu o consider o carte foarte frumoasă și bine scrisă.
Nota: 5/5
(Apropo, e si film. Cu Christian Bale tânăr, și Winona Ryder)

Voi ce ați mai citit? :D Vă pup și vă iubesc! :*