Ce nu găsești?

miercuri, 24 februarie 2016

Novus in cella cum libris #10

      Bună! Mi-am amintit cu câtă bucurie scriam prima postare cu acest titlu și mi-am spus că, dacă tot am revenit pe blog, se cuvine să readuc în prim plan această rubrică. Aparent, sunt cea mai cuminte și extrem de iubită și apreciată, fiindcă într-o perioadă de doar două-trei zile am reușit să strâng în jur de șapte cărți, toate cadouri primite de ziua mea (pe lângă comanda dată în secret pe Elefant). În altă ordine de idei, dragii mei, am primit cărți într-o disperare desăvârșită și, uitându-mă pe vechile mele postări cu noutăți, se pare că nu mă dezic deloc de statutul meu de iubitor de cărți, cu toate pauzele de rigoare.


Așadar, am primit volumele lipsă din Instrumente Mortale, adică volumul 2, 3, 4 și 6, întrucât Orașul Oaselor (1) și Orașul Sufletelor Pierdute (5) le aveam deja. Darul a venit din partea prietenului meu, care va descoperi, dacă nu a făcut-o până acum, că oricât de multe cărți aș primi, nu-s niciodată de ajuns. (inimă)

Instrumente Mortale, volumele 2 și 3;

Instrumente Mortale, volumele 4 și 6; 

 
      Am câștigat la concursul organizat de Cărți cu Colți noua apariție a editurii Epica, Ugly Love, romanul lui Colleen Hover, autoare pe care eu o ador. Presimt că o să plâng, nu că ar fi ceva nou

Ugly Love - Colleen Hoover
De la Ukume  am primit minunăția de mai jos, pe care o urmăream de ceva vreme. E ceva la coperta aia care mă fascinează, mă intrigă, deși încerc din răsputeri ei, nu chiar, să nu mă mai iau după exterior. Mulțumesc, kitty! 

Acid House - Irvine Welsh
    În plus, am primit tot cu ocazia zilei de naștere, Biblioteca umbrelor care este extrem de interesantă și oarecum se leagă de ceea ce studiez eu la facultate. Mulțumesc, Vlad!  


     Pe lângă cele primite, tocmai mi-am amintit că după ce am terminat sesiunea, sau pe atunci, am făcut o comandă mică pentru suflețelul meu pe elefant și mi-am luat Prințesa mecanică (Dispozitive Infernale #3), Elita (Alegerea #2) și O cale îngustă spre nordul îndepărtat, dintre care am citit doar minunăția de prințesă. 


Cam asta este captura mea din ultima perioadă. Voi în ce măsură v-ați disperat mamele și portofelele? Noutăți frumoase cu care vă mândriți? 


luni, 15 februarie 2016

Recenzie Printesa Mecanica

Titlu: Prințesa Mecanică (Dispozitive Infernale #3)
Autor: Cassandra Clare
Editura: Leda


Atenție! Recenzia conține mici spoilere pentru cei care nu au citit volumele anterioare, Îngerul mecanic și Prințul mecanic.

Recenzie


Căci din care alt motiv mă pătrunsese pe mine atât de ușor suferința aceea până în adâncul ființei, dacă nu din cauză că eu îmi clădisem sufletul pe nisip, iubind o ființă muritoare?

      După anunțarea logodnei, pregătirile pentru nunta lui Jem cu Tessa sunt în toi. În ciuda faptului că Magistrul este încă în viață, iar intențiile sale nu sunt din cele mai bune, atmosfera din Institut este una pașnică. Jem și Tessa sunt mai îndrăgostiți ca niciodată, Cecily, sora lui Will, și-a început antrenamentul ca vânător de umbre, iar Gideon Lightwood s-a acomodat cu ceea ce presupune viața în cadrul Enclavei din Londra. Asta până ca Gabriel, celălalt Lightwood, să sosească, într-o stare deplorabilă la Institut, cerându-le ajutorul: Benedict Lightwormwood, tatăl celor doi și, totodată, cel care a conspirat împotriva lui Charlotte, a înnebunit încet, încuiat în biroul său, transformându-se într-o creatură inumană din pricina variolei demonului. Vânătorii pleacă împreună pentru a-l înfrunta, lupta împotriva acestuia aducându-i ulterior pe ambii frați, Gideon și Gabriel, la Institut, sub atenta supraveghere a lui Charlotte, dar, după acest incident, rotițele încep să se miște.


      Consulul refuză să susțină propunerea celorlalți vânători din Conclav, aceea ca Charlotte să devină noul Consul, însă încercările sale de a o incrimina nu au o finalitate. Bețele în roate puse de Consul tinerei Branwell nu fac decât ca Charlotte să dea dovadă de și mai multă înțelepciune și să demonstreze că ea este alegerea potrivită pentru a conduce și salva vânătorii de umbre. Cu toate acestea, Consulul încă deține puterea. Loialitatea nestrămutată a lui Will, Jem, Tessa, Cecily și a celor doi frați Lightwood față de Institut și implicit față de Charlotte  îi determină pe toți să lupte cu și mai mult avânt împotriva nedreptății și a maleficului Magistru.


   
 Jem este din ce în ce mai bolnav, iar drogul său, yin-fen se pare că nu mai este de găsit în Londra. Disperați, Will și Tessa vor face tot posibilul pentru a-l salva pe Jem, chiar dacă asta, poate, le va aduce moartea. Sacrificiul, disperarea și iubirea de netăgăduit sunt la ordinea zilei. Magia își face și ea simțită prezența în persoana lui Magnus Bane, iar macabrele creaturi de fier, mașinăriile mecanice prind din nou viață, mai puternice și mai înfricoșătoare ca niciodată, nemaifiind doar dispozitive, ci instrumente posedate, în care sălășluiesc demoni greu de înfrânt.

Cânta despre iubire și pierdere și ani de tăcere, cuvinte nespuse și legăminte nerostite, și toate distanțele dintre inima lui și inimile lor.

      Vânătorii îl întâlnesc din nou pe Magistru și află întreg adevărul despre el, despre familia lui și a Tessei, despre ce anume este tânăra metamorf și descendența sa. Într-o ultimă confruntare, în care praful, sudoarea,sângele, teama și disperarea ating cote inimaginabile, o confruntare aflată sub amprenta focului năucitor, Tessa realizează în sfârșit care este menirea sa; distrugerea, sau salvarea nephilimilor.


Părere

       Mi-a plăcut enorm de mult! Pe cât de genială, pe atât de sensibilă, desăvârșită și minunată! Povestea este descrisă atât de frumos încât mi-a fost greu, de multe ori, să mă abțin din a vărsa lacrimi. (Cred că aici este și vina traducătorului, care și-a lăsat puțin din suflet printre rândurile traduse. Mulțumim, Shauki, ești minunat!). Mai mult decât am spus mai sus, ar însemna să dezvălui detalii importante și asta nu se face, însă, vă asigur că merită să parcurgeți această ultimă aventură alături de Will, Tessa și Jem.
       Pur și simplu, ultima parte din minunata poveste a Dispozitivelor este despre sacrificiul suprem, despre moartea săvârșită în numele iubirii cele mai pure și am adorat fiecare capitol, regretând totuși, că mă apropii atât de repede de final. Epilogul a fost de-a dreptul extraordinar. Cum ar fi putut altfel? În ciuda exasperării mele față de tendința autoarei ca fiecare personaj să își găsească un soulmate, găsesc că asta nu a stricat deloc cursul acțiunii și m-am bucurat pentru fiecare moment, pentru fiecare personaj în parte. Aș vrea să recitesc cartea din nou, pentru prima dată, încă o dată și cu asta cred, am spus tot.

Pulvis et umbra sumus.


duminică, 14 februarie 2016

Noutati: sesiune, Dispozitive Infernale si Leda Edge

      Oglinda mi-a arătat neîncetat un chip obosit, cam vreo două săptămâni, așa. Sigur, e ceva foarte obișnuit ca cearcănele cearcănelor mele să facă cearcăne în perioada sesiunii, dar... Ce e asta? Să fie oare...
      Am dat de fire albe. Și cred că mi-a mai ieșit unul, în timp ce mi-am dat seama că am fire albe. Cum să vă spun, sesiunea asta, pe cât de ușoară fu, pe atât de grea. Pentru că da, am avut doar un examen scris, dar proiectele. Dumnezeule mare și toți îngerii la un loc! Să nu credeți că dramatizez, dar proiectele astea mi-au distrus nervii și m-au făcut să slăbesc câteva kilograme. Și să albesc. LA 20 DE ANI! Dar hei, notele au meritat. Cu vârf și îndesat, aș putea adăuga.

     
      Am avut o săptămână de vacanță, timp în care n-am făcut nimic. În mod normal, aș mai avea o săptămână, dar am obținut un stagiu de practică și mâine trebuie să mă prezint la datorie. Abia în urmă cu două zile m-am apucat să citesc și eu ceva, mai exact, volumul 3 al seriei Dispozitive Infernale și sunt mai mândră ca niciodată de mine. Am, în sfârșit, seria completă și o iubesc, iubesc toate cele trei cărți, pentru că nu sunt numai frumoase, ci și interesante și amuzante și m-au făcut să plâng des. Recenzia Prințesei mecanice în curând pe blog.


      În altă ordine de idei, am mai aflat o veste bună. După ce noua colecție a editurii Leda, Leda Edge a făcut senzație pe facebook, cea mai nouă postare a făcut ca inimile bookloverilor să bată mai tare. Recent, Leda Edge a anunțat că volumul 2 al seriei Atingerea lui Juliette de Tahereh Mafi este în curs de traducere, urmând să apară cândva anul acesta (sperăm în viitorul apropiat). Mi-a plăcut enorm Spulberă-mă, carte pe care v-o recomand din tot sufletul. Îi voi face o recenzie atunci când se anunță precomanda pentru volumul al doilea, asta în caz că cineva mai are vreun dubiu cum că n-ar merita.


     În plus, în timp ce nu dormeam, pentru că, mai nou, sufăr de insomnii, mi-au venit niște idei de articole care vizează tipurile și genurile de cărți pe care le citim, cum găsim motivația pentru a continua să lecturăm și cum să nu ne lăsăm ușor influențați de părerile contradictorii ale celorlalți cititori, pe fondul postărilor pe care le-am tot văzut pe grupul de facebook Din ce carte e asta? 

Update: Happy Valentine's Day! Dacă sărbătoriți asta. 


Pe curând!