Ok, revenim la persoana I, fiindcă e greu să vorbesc despre mine la peroana a III-a. În timp ce am tăcut, m-am gândit la multe lucruri. M-am întrebat dacă acest blog mă mai definește, dacă, după mai bine de 3 ani în care m-am identificat drept Meduza blândă, pot să o fac în continuare, ținând cont că m-am schimbat destul de mult. Și după lungi deliberări, Consiliul a luat o decizie. Rămân meduza. Dar nu Meduza blândă. Mă rebranduiesc un pic.
În timp ce am tăcut, am fost în sesiune, am fost un voluntar de nota 10 la o grămadă de evenimente și am descoperit că îmi place să fac asta și că, deși nu știu exact ce vreau să fac cu viața mea, știu ce mi-a plăcea să fac. -adică events-
Festivalul de Statui Vivante |
Am fost la o conferință șmecheră, ICEE Fest, unde am ajutat la organizare. Totul s-a desfășurat în Mall Băneasa și a fost printre cele mai mișto experiențe din viața mea pentru că 1. n-am fost niciodată până acolo singură și 2. am avut ocazia să mă plimb printr-un mall gol și tăcut și în timp ce făceam asta, îmi tot spuneam: „Așa se duc toți, Anto, așa se duc.”
Am mai fost voluntar la Sport Quest, la Semimaratonul Internațional, la Festivalul Soundcheck, la Festivalul Internațional de Statui Vivante și la Metalhead (despre care am scris deja o postare). Și pentru că fac asta destul de des, am lansat o rubrică, Prin ochi de voluntar, în care vă voi povesti experiențele mele.
Pentru că da, mă întorc. Și o să o readuc la viață pe Meduza. Voi ce ați mai făcut? Ce lucruri frumoase ați mai descoperit? Cărți, filme, locuri, oameni? Mi-a fost atât de dor de scris, încât aproape că nu mai știam cum să o fac.
Bine te-am regăsit, blog drag!