Ce nu găsești?

miercuri, 24 aprilie 2013

Prinţesa Gheţurilor

Titlu: Prinţesa Gheţurilor
Autor: Camilla Lackberg
Carte împrumutată de la Flori, mulţumesc ;;) :*



Recenzie:
Scriitoarea Erika Falck se întoarce în oraşul natal, Fjallbacka, pentru a pune la punct casa, după moartea părinţilor săi. Erika este cea care o găseşte pe frumoasa Alexandra, prietena ei din copilărie, ucisă şi îngheţată în cadă. Părinţii Alexandrei îi cer să scrie un articol despre fiica lor, iar Erika începe o investigație proprie, discutând cu toţi apropiaţii decedatei, pentru a o putea cunoaşte şi pentru a-i descoperi criminalul.  Rolul de detectiv este însă preluat de ofiţerul de poliţie cu care scriitoarea va avea şi o relaţie.

Părerea mea:
A fost interesantă cartea, cu numele ei ciudate cu tot. Descrierile au fost frumoase şi bine scrise, personajele cât de cât, bine realizate.

Dar. Nu mi-au plăcut propoziţiile scurte şi seci. Parcă eram la grădiniţă, ca şi scrierea în exces a numelor: Alex ştia să râdă. Alex nu s-a ferit de asta. Aşa era Alex. Cam aşa ceva. Nu-i prea plăcut, nu? Autoarea a creat un roman mixt, cu crime, secrete de familie şi dragoste, dar mi s-a părut că a exagerat. În sensul că ok, unele poveşti erau esenţiale pentru descoperirea criminalului, dar altele, pur şi simplu nu aveau ce căuta în carte, par scrise doar de dragul de a umple rândurile. Ce-mi pasă mie că moş Eilert a părăsit-o pe ţaţa Svea la 70 de ani, sau că fostul profesor al Ericăi are fobie de microbi? Zău aşa. Erau inutile şi irelevante poveştile acestea. Aşa, alt lucru care nu mi-a plăcut a fost că în loc să prezinte ce s-a întâmplat cu unele personaje, autoarea ne oferă verzi şi uscate. Ce s-a întâmplat cu tipul care a făcut infarct? A murit sau nu? Ce s-a întâmplat cu fiica Alexandrei? Cu Lucas şi cu sora Ericăi? Nţ. N-am aflat.

Citate:
¤ "Singurul lucru care mă poate judeca este acela care îmi poate vedea sufletul"
¤ " Daca nu deschizi nimănui, de teamă să nu fie vreun duşman, rişti să laşi afară şi prietenii"
¤ "Pentru el, ea fusese dintotdeauna un amestec neobişnuit de lumină şi întuneric"

Nota mea: ~ (aproximativ) 3/5

6 comentarii:

  1. Si eu am descoperit ca am cartea in biblioteca azi :)) o am de la ziar sau de la o revista...ma rog dupa ce termin ce am de citit o sa ma apuc de ea :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu am mai auzit de această carte până acum,dar pare foarte interesantă.Aş vrea să o citesc!

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu am PIAZĂ REA de la această autoare. Sincer, am tot spus că vreau să citesc ceva de la ea, dar degeaba. Nu ştiu de ce, dar formatul cărţii nu mă atrage câtuşi de puţin. Ciudat. :))

    RăspundețiȘtergere
  4. Castel :X , da , nu am auzit de carte si nici nu am de gand sa o citesc ...
    Nu ma atrage de loc descierea , .....

    RăspundețiȘtergere
  5. eu am citit când eram în trecut această carte dar doar până la jumate, ciudat chiar nu mai ţin minte de ce m-am oprit, poate din cauza că mă dispera picanteriile alea dintre Erika şi tipul acela care nu mai ţin minte cum îl cheamă. Ştiu că mi-a plăcut foarte mult cuvintele de la începutul cărţii.

    RăspundețiȘtergere
  6. Pare sa aiba un subiect tare interesant. :) Poate o citesc si eu. Deci, sa inteleg ca nu ti-a placut stilul de scris? Si pe mine ma enerveaza numele complicate si atunci cand ele sunte repetate la nesfarsit. ^^ Poate o citesc si eu vara asta. :* :* Te-am pupat.

    RăspundețiȘtergere

Lasă un comentariu :)