Recenzie- Regatul furtunilor

Titlu: Regatul furtunilor
Autor: Leigh Bardugo
Editură: TReI
Comandă online Regatul furtunilor

Atenție! Această recenzie conține unele spoilere pentru cei care nu au citit încă primul volum. Dacă vă aflați în această situație, vă rog, nu citiți mai departe pentru că veți strica tot farmecul primei cărți. (acest lucru se aplică doar celor care nu au citit prima carte din serie. Cei care au citit-o pot sta liniștiți fiindcă nu am inclus spoilere din cea de-a doua carte  ^_^)

Recenzie:

„Știi care e problema cu eroii și sfinții, Nikolai? am spus eu, închizând atlasul și pornind spre ușă. Sfârșesc întotdeauna morți.”

În Ravka domnește haosul. Regele e grav blonav, Grisha sunt decimați, Armata a Doua și Armata Întâi se luptă una cu cealaltă, iar încercarea Întunecatului de a prelua puterea și conducerea ținutului a dat greș când Alina a reușit să se elibereze de puterea lui. Acum, cu umbrele întunecate pe urmele ei, Invocatoarea Soarelui, are o singură scăpare: fuga. Curând însă, Alina și Mal sunt din nou capturați și duși prizonieri pe corabia lui Sturmhond, navigând spre apele înghețate.

Nimic nu e ceea ce pare. Fiecare poartă o mască, fiecare se ascunde în spatele unui zid uriaș construit din minciuni și șiretlicuri pentru a-și atinge scopul, iar Alina și Mal sunt prinși la mijloc, incapabili să scape din această situație.

Călătorind pe Marea înghețată, zburând cu Colibriul printre stelele nopții, înapoi în întunericul de nepătruns al Faliei și ulterior reîntorcându-se la Micul Palat, Alina descoperă adevăruri șocante, legendele prind viață, măreții Grisha sunt acum decăzuți, totul s-a schimbat. Inclusiv Alina. Puterea își cere prețul, iar Invocatoarea Soarelui trebuie să plătească.

„Își simte pasărea greutatea aripilor?”

Pregătindu-se să îl înfrunte pe Întunecatul, Alina învață tertipurile politice, încercând să găsească o cale prin care să își facă noi aliați. Prințul Nikolai încearcă și el să suplimenteze armata, să întărească forturile, iar la poarta orașului Os Alta, pelerinii conduși de Aparat au format un cult prin care o slăvesc pe Sankta Alina, Regina Soarelui.

 „Sunt un soldat. Sunt Invocatoarea Soarelui. Și sunt singura voastră șansă.”

 

Dar oare lumina e îndeajuns pentru a străpunge întunericul, acum, când Întunecatul se folosește și de magie, nu numai de Mica Știință? Monștrii pe care el îi creează, nichevo'ya, sunt mai înspăimântători și mai puternici decât volcrele, Grisha care au ales să îl urmeze, sunt puternici, iar Întunecatul vrea cu orice preț să pună mâna pe Alina. Întuneric sau Lumină? Teamă sau Speranță? Război sau Pace? Ce alegi, când știi că orice ai face, va avea consecințe de ambele părți?

„Adevărul vorbelor sale mi-a răsunat în mine. Asemănătorul cheamă asemănătorul.” 

Părere:

Eu...  Nu știu. Nici măcar nu... Nu știu.  A fost o surpriză totală. Dacă primul volum a fost bun, acesta a fost fabulos! Am avut parte de acțiune încă de la primele pagini și deși acțiunea a fost pe repede, nu am simțit-o grăbită. Am reușit să țin pasul, să înțeleg ce se întâmplă. Leigh Bardugo e un geniu! Am dat peste atâtea întorsături de situație încât am fost nevoită să las cartea jos pentru un timp, fiindcă riscam să încep să țip, sau să lovesc ceva. Încă nu îmi vine să cred ce am citit. Apar personaje noi, cum ar fi Sturmhond, prințul moștenitor- Vasily, Tolya și Tamar, ajungem să înțelegem mai bine anumite lucruri din primul volum și aflăm mai multe despre Ravka și situația tronului și ce s-a întâmplat cu păi, toată lumea, cât Alina și Mal încercau să scape de Întunecat. 

Este o carte care te ține cu sufletul la gură, incapabil să îți iei gândul de la ea. V-o recomand, pentru că vreau să aflați povestea unei supraviețuitoare care trebuie să lupte cu prețul pe care îl cere puterea, pentru a salva Ravka, povestea Reginei Soarelui, care va crea soldați de umbră, povestea sacrificării iubirii și a luminii, povestea unei orfane căreia nu i-a fost sortit să devină regină.

Un singur lucru vreau acum. Volumul 3. 

Notă: 5/5