Recenzie Gazda

Titlu: Gazda
Autor: Stephenie Meyer
Editură: Rao
*Carte împrumutată de către Cristina, căreia îi mulțumesc mult ^^

Recenzie: 
Oamenii sunt niște creaturi îngrozitoare, manipulatoare și autodistrugătoare. Au transformat și distrus locul în care trăiesc, iar violența și agresivitatea lor a otrăvit totul. Acum, însă, acest lucru s-a schimbat; Invadată de un dușman nevăzut, planeta a devenit un loc mai bun. Oamenii atât de agresivi sunt acum gazde pentru sufletele care nu cunosc întunericul. Sufletele sunt introduse în recipienții umani și preiau controlul omului în care se află. Totuși, acțiunea sufletelor nu este văzută cu ochi buni de toți, și, în ciuda tehnologiei de care dispun sufletele, unii oameni încă se ascund, refuzând să renunțe la voința și gândurile proprii.
Când Melanie Stryder, unul din puținii oameni sălbatici, este capturată, știe că trebuie să facă tot posibilul pentru a nu trăda locația în care se află cei pe care îi iubește. Wanderer, Rătăcitoarea, este sufletul ales pentru această misiune însă, deși este un suflet experimentat, Rătăcitoarea întâlnește o rezistență nefirească în Melanie, care își face simțită prezența în gândurile și chiar în acțiunile Rătăcitoarei, iar emoțiile pe care le împărtășește cu Melanie o iau complet prin surprindere.

Fiindcă Melanie se dovedește a fi o apariție intensă și extrem de încăpățânată, Wanda se hotărăște să vorbească cu Vindecătorul ei, având în vedere atât alegerea unui alt suflet pentru gazda lui Melanie, cât și distanțarea de Căutătoarea ei, o ființă nu prea îngăduitoare și blândă, așa cum ar trebui să fie un suflet.

Adevărata poveste începe aici. Melanie se folosește de puternicele emoții ce răzbat din amintirile legate de iubitul și fratele ei, încercând să o facă pe Wanda să se răzgândească și să încerce să îi găsească pe ceilalți oameni sălbatici. Câteva zile mai târziu, Wanda este găsită în deșert aproape moartă de către bunicul lui Melanie și restul oamenilor sălbatici. Bunicul său este și motivul pentru care Wanda, Rătăcitoarea, este dusă în peșterile de sub deșert și, încet- încet, acceptată de către ceilalți oameni, în ciuda faptului că este un suflet. Caracterul și bunătatea de care dă dovadă o ajută să se integreze, deși nu complet. Jared este furios fiindcă i-a luat-o pe Melanie, Frații O'Shea încearcă să o rănească, Jamie este reticent în privința ei, iar ceilalți o consideră periculoasă. Cu timpul însă, Ian, unul din frații care erau împotriva ei ajunge să devină protectorul Wandei, iar Jared și Jamie încep să aibă încredere în ea.

De aici, până la începe să îi ajute pe sălbatici nu mai este decât un pas. Decizia Wandei de a le destăinui oamenilor secretul suprem al sufletelor, este încă o dovadă a faptului că sufletele sunt ființe superioare oamenilor. Însă decizia ei nu este pe placul tuturor, tocmai de aceea finalul este unul emoționant -și lacrimogen-


Părere:
Am început să citesc Gazda cu ideea că nu e prea grozavă. Nu am citit nici o recenzie a cărții, dar cum Meyer este atât de ponegrită, eram pregătită pentru orice. -și că veni vorba, da, twilight e siropoasă, exagerată, la mintea cocoșului, bla bla, dar este o carte scrisă bine, asta e părerea mea; poate nu de notă maximă, dar pe lângă-. Gazda, însă, m-a surprins plăcut. Primele capitole erau puțin confuze, dar apoi am început să înțeleg care e treaba cu sufletele, cum sunt introduse în corpurile oamenilor,etc. Povestea mi-a plăcut, personajele sunt bine descrise, (deși uneori vedeam o oarecare asemănare între Wanda și Bella), acțiune, suspans, dramă, un pic de bătaie, practic de toate. Are 700 de pagini, era culmea să nu aibă de toate.

-îmi placee actorul lui Jared ^_^ -

(Nu știu dacă va avea o continuare, dar sper că volumul 2 să aibă mai multă acțiune.)


Nota mea: 4,5 / 5