Leapșa Reading slump :3

Leapșa am primit-o de la Ale Cris, de pe blogul Pagini marcate :D Mulțumesc mult! Au trecut o grămadă de ani de când n-am mai făcut o leapșă. Știu că mai primisem una, dar am uitat de ea. Trebuie să caut pe la comentarii, să văd dacă reușesc să dau peste ea :D

1.Momentan ești într-un reading slump?
 (Reading slump= când nu ai chef să citești nimic)

Momentan, nu. Am fost și m-a ținut foarte puțin că m-am ambiționat să termin Mitago ;;)

2. Când intri, de obicei, într-un reading slump şi cât îţi ia să treci peste?

Când nu am timp să mai citesc și trece o perioadă mai mare de timp în care nu citesc nimic. Cam o săptămână. Dacă în acea săptămână nu citesc, urmează o perioadă întunecată pentru cheful meu de citit -_-
Sau se mai întâmplă să citesc numai cărți serioase, filozofice, sau mai știu eu ce, și nu mai pot citi nimic pe urmă, mă simt epuizată. Nu știu, 2-3 săptămâni, o lună, mai mult sau mai puțin :D

3. Care sunt metodele tale de a ieşi dintr-un reading slump?

Cărțile siropoase au întotdeauna darul de a mă scoate din starea de nechef. Nu știu cum, însă după ce citesc o siropelă din aia de care are mami un raft întreg, îmi revine instant cheful de citit :))

4. Altceva...?


Apă minerală. Libelule. Nu, nu mai am nimic de spus. Să luați leapșa următorii: Sabry, Anca, Rose, Adry, Eny, Iri, Leontina, Ioana Bratinka, Madalina Bobocea, Andd D, Oana H, Bia H, Leontina, deea s, Victoria Elena, Clara, Raisa, Ralu, Ghanda, Zappy, Buburuza Bia, Lissa, Awaked, Simona Husaru, Alexandra Alle, LAurentzyu, Vlad, Cori, Ok, și nu-mi mai amintesc. Dacă am sărit pe cineva, scuze. Să o ia toată lumea :3

Update: Am adăugat încă o leapșă la cea deja prezentă.

1. Ce carte te-a făcut să te simţi încrezător legat de tine sau de viaţa ta?

2. Ce carte te-a făcut să placi sau să te ataşezi de personaje?

Ar fi mai multe cărți, dar să spunem că Little women. Încă din primele pagini am început să îndrăgesc cele 4 personaje principale ;;)

3. Ce carte te-a făcut să te simţi nerăbdător/curios?

Dar câte nu m-au făcut! :)) Sanctus, Insurgent, Lupta celor Nouă.

4. Ce carte te-a făcut să te simţi iritat?

Castelul a lui Kafka. Iritat nu descrie bine sentimentul pe care îl am față de această carte. Frustrată/ă, confuz/ă, derutat/ă.

5. Ce carte te-a dezamăgit?

Nu plânge sub clar de lună, Damnare, Magazinul de sinucideri, Frenezia, Crescendo (profund!)

6. Ce carte te-a făcut să te simţi confuz?

Din nou, Castelul de Kafka. Dar ar mai fi puțin și Mitago, finalul de la Insurgent :D

7. Ce carte te-a făcut să te simţi satisfăcut?
Nu înțeleg întrebarea. Satisfăcut în ce fel? Mi-a plăcut Mare Tranquillitatis, The shining și Împăratul muștelor. Consider că sunt cărți foarte bine scrise, din care fiecare poate învăța :)

8. Ce carte te-a făcut să te simţi foarte ataşat de personajul principal?

Academia Vampirilor (deși e serie:D), Mare Tranquillitatis, Strange Angels (o iubesc pe Dru :3) și Fetele Gallagher.

A se citi punctul 4 de la prima leapșă :D

Recenzie Mitago

Titlu: Mitago
Autor: Robert Holdstock
Editură: Paladin
* Carte împrumutată de la biblioteca școlii

Recenzie:

Când Steven se reîntoarce acasă din război, totul și în același timp nimic nu s-a schimbat. Christian, fratele său este doar o umbră a celui care a fost cândva, îmbătrânit de griji și spaime pe care Steven nu le poate înțelege. Steven vede la fratele său aceeași atitudine și privire hăituite, ca cele ale tatălui lor, dinainte să moară. Cabana de Stejar aparține, așa cum a aparținut dintotdeauna, magicei Păduri Rhyope, iar Steven simte că nu doar casa, cât și el și fratele său aparțin pădurii.

Deși Christian nu dezvăluie prea multe, Steven află că fratele său a continuat munca tatălui lor, pe care îl considerau nebun. Totul are legătură cu pădurea Rhyope, o pădure stranie, ce nu se lasă studiată, în ciuda eforturilor despuse de tată, și acum și de către Christian. La scurt timp după plecarea bruscă a fratelui, Steven desoperă câteva din secretele pădurii, populată de mitago-uri, având parte de întâlniri ciudate după ce citește jurnalul tatălui său.
Conceptul unui mitago este amplu și destul de ciudat. Robin Hood, Jack-cel-verde, Urscumug au fost și sunt niște iluzii. Din nevoia disperată de a avea de partea lor o imagine a binelui, oamenii au creat Omul-Mit, mitago-ul, eroul care să înfrunte Răul. Cum ar fi să întâlniți oamenii din Epoca de Gheață, triburi shamiga, vikingi și cavaleri din secolul XIII? Cum ar fi să aflați că puteți da naștere unui erou din Epoca fierului, doar crezând cu tărie în existența acestuia?

După a doua plecare bruscă a lui Christian, Steven începe să manifeste formarea pre mitago-urilor. Astfel, o creează pe Guiwenneth, o frumoasă războinică, a cărui legendă merge aproape de începuturile omenirii. Totul este straniu și simplu în același timp. Pădurea își extinde influența și mai mult asupra casei, care pare construită în trunchiul unui imens copac primordial, iar viața alături de Guin, este un izvor de fericire, istorie și magie pentru Steve.
Dar Christian, se reîntoarce, iar cei doi frați devin ei înșiși protagoniștii unui mit, unei legende vechi de mii de ani, transmisă de mitago-uri prin viu grai. Într-o fugă continuă, Steven începe să își înțeleagă rolul pe care îl joacă în finalizarea și însăși viața pădurii Rhyope și fie îl ucide pe Străin, fie renunță la dragostea pentru Guiwenneth și la salvarea pădurii din care face el însuși parte.


Părere:  E o carte unică, înspăimântătoare, interesantă, intensă și extrem de stranie. Recunosc că sunt unele lucruri pe care nici acum nu le-am înțeles. Bănuiesc că e o carte ce trebuie citită de câteva ori pentru a fi înțeleasă. Nu am mai citit ceva asemănător, dar mi-a plăcut. Mult. O recomand tuturor pasionaților de SF.
-am regretul că nu am reușit să explic totul așa cum trebuie în această recenzie și îmi cer scuze pentru acest lucru- 

Notă: 4,5/5

Anunțuri

Saluut! Ce mai faceți? N-am mai comentat pe blogurile voastre de vreo 547 de ani, dar v-am urmărit/ citit postările aproape zilnic :D Știți și voi principalul vinovat, deci nu mai zic nimic :D

Nu știu câți dintre voi știți de existența acestui super site shockmansion, dar vă recomand să aruncați un ochi pe acolo. Mai ales Random Radness și Ink addicts. Ador rubricile alea :3

Nu că-s mișto? Mai multe poze veți găsi pe pagina de facebook a blogului, Meduza blândă :D

Am aflat și de noi concursuri, ca de obicei, pe minunatul blog al lui Ccam și GZM, mythical books (doar cele în română le-am pus; mai sunt și cele internaționale, pe partea dreaptă): 

• Războiul Z
• Interviu cu un vampir
• Drumul
• Năluca și năucul
• Damnare 1-3

Plus că pe data de 27 octombrie pe mythical books, va fi un maraton de halloween, cu concursuri, așa că nu uitați să vă înscrieți :3
Un alt concurs se ține pe blogul Booktown lover:

• Halloween Giveaway 
• Băiatul în pijamale 

Another book world:

• The bone season 
•  Carrie

Sper că nu am uitat de vreun concurs, și dacă am făcut-o, îmi cer scuze. Vă urez succes tuturor, inclusiv mie :D -egoistă-

Ce mai faceți? Toată lumea e bine? Ce mai citiți? Eu, după ce m-am jurat că nu mai citesc nimic de Kafka, m-am apucat de o altă carte a lui, Procesul. Încep să îl înțeleg un pic. Cam 1% așa. :)) Revin săptămâna viitoare cu poze de la Balul bobocilor organizat de clasa mea, dar numai dacă ies pozele bine :))

Rânduri & Gânduri

Bună, bună! Zău că am încercat să scriu recenzia la PS te iubesc, dar când nu merge, nu merge. Nu vrea și pace. Așa că am să scriu câteva rânduri(gânduri)-de unde titlul :3- despre ultimele cărți citite, ca să nu le las să treacă așa, nebăgate în seamă.


P. S. Te iubesc, de Cecelia Ahern, am citit-o de o grămadă de timp și mi-a plăcut destul de mult. Este povestea lui Holly care încearcă să țină piept vieții după moarte soțului ei, Gerry. La ceva timp după moartea lui, Holly își face curaj și deschide scrisorile pe care soțul ei i le lăsase. Scrisorile, câte una pentru fiecare lună, timp de un an, conțin câteva rânduri menite să o facă pe Holly să treacă mai ușor peste tragica pierdere și să își continue viața.

Deși povestea este una tristă, cartea a fost extrem de amuzantă. Cel mai mult m-a amuzat Denisse, prietena lui Holly. Nu pot să nu zâmbesc când îmi aduc aminte de replica (adaptată, că am dat cartea înapoi):
„ -Ce băiețel mare și frumos avem!
-Denisse, ăla e piciorul lui! Nu îi cunoaștem încă sexul! ”

Ceea m-a deranjat puțin, a fost stilul autoarei care părea că și-a imaginat filmul, și nu cartea. Adică, nu știu. Poate a fost traducerea, dar am avut impresia că văd un film, nu că citesc o carte. La unele gesturi erau necesare descrieri mai amănunțite. Și totuși, per total, mi-a plăcut. :D

Nota: 3,5/5 -pentru că nota 5 este rezervată doar cărților zuper-duper, alea la care nu ai cuvinte, etc, iar nota 4 cărților frumoase, dar nu atât de bune ca cele de la 5. Oh, frate! :)) Sunt ambiguă de tot.

Castelul de Franz Kafka.
Am citit ediția de la Leda, și era editată prost. Adică copertele erau puse invers. N-am făcut poză totuși, că nu m-am gândit. :)) Asta i-a adus un punct în minus.

M-am chinuit groaznic la cartea asta. Am stat pe ea cred că 3 săptămâni, ceea ce nu prea mi s-a mai întâmplat în ultimul timp. N-am înțeles nimic, n-am învățat nimic din ea, n-a avut nicio concluzie dătătoare de revelații, nimic. Pur și simplu m-am enervat citind, așteptând să se întâmple ceva măreț, ceva interesant. Mnu. Nu. Este vorba de un arpentor, un tip care măsoară pământul, așa ceva, care vine într-un sat, unde de fapt nu era nevoie de el. Vrea să vorbească cu tipul care l-a chemat dar nu reușește, se îndrăgostește de Frieda și apoi locuiesc împreună la școală. Și pe urmă ea îl părăsește și K, personajul principal adică, arpentorul, rămâne ca prostu pe acolo, și la final când vorbește cu nu știu care secretar, îi e somn. Cai în barcă! Asta-i tot! Dacă are ceva substraturi, eu sunt prea cretină să le văd, deci luminați-mă și pe mine că poate totuși ajung la o concluzie. Notă nu îi pot da, pentru că nu știu ce notă să îi dau.

Little women de Louisa Mary Alcott
A fost o carte așa plăcută! M-a sensibilizat profund și am avut destul de învățat de la cele 4 surori Meg, Jo, Beth și Amy. Povestea cărții în sine nu, e mare lucru. O familie alcătuită din 6 membri, mama tata și cele 4 fete, în care accentul se pune pe cele 4 surori și viața lor pe parcursul unui an. Nu e foarte impresionant, nu? Dar este.

Mi-a plăcut mult, mult de tot. Nu credeam că o carte atât de simplă mă poate face să o iubesc atât de mult. Nu este o carte pentru toată lumea, și probabil că nu toți sunt de acord cu mine, dar eu o consider o carte foarte frumoasă și bine scrisă.
Nota: 5/5
(Apropo, e si film. Cu Christian Bale tânăr, și Winona Ryder)

Voi ce ați mai citit? :D Vă pup și vă iubesc! :*

nu știu ce titlu să pun.

Buu-năă! Nu știu ce titlu să pun, așa că las chestia asta pentru la sfârșit, poate poate îmi vine vreo idee.

Știu că a trecut mai mult de o săptămână de când n-am mai postat -mi s-a părut mai mult- și știu că n-am mai fost prezentă pe blogurile voastre prea mult. Pur și simplu n-am mai avut timp.

*asta e partea în care eu îmi cer scuze și mă plâng de faptul că școala îmi ocupă tot timpul*

Ce? Cine mi-a făcut poză de dimineață? Probabil nu sunt singura care arată așa în fiecare dimineață. Și nici nu beau cafea ca să mă pot trezi pentru că vorba aia, aud mirosuri și miros culori pe urmă. Așa că trebuie să trag de mine, ceea ce e dificiluuț :D
Vă recomand videoclipul de mai jos. E super amuzant și probabil că unii vă veți regăsi în el :D

Am găsit și un articol despre cărți ale căror cereri de a fii publicate, au fost respinse de nenumărate ori. E chiar interesant, zic eu. Click.

Urmează zilele astea o postare cu noile cărți și recenzia la PS te iubesc -sper să reușesc să o fac :D- și acum, încă citesc Castelul a lui Kafka. Doamne cât e de ciudată cartea! Și m-am apucat de Frenezia, care e o dezamăgire. Poate totuși se întâmplă ceva interesant până la sfârșit. Poate. :))

Cum e la școală? Proiecte noi? Pe 28 luna asta, adică poimâine, este Lets do it Romania, câți dintre voi participați? :D Și între 20-24 noiembrie, Gaudeamus târg internațional de carte. Veniți? :3

Me being random #2

Bună seara, spun! Urmează o postare idioată, deci dacă pe moment nivelul vostru de toleranță privind aiureala, este scăzut, vă rog să treceți mai departe.

Am văzut că toată lumea a postat despre primele zile de școală, așa că încerc să nu mai pomenesc despre asta. Îmi e dor de Stiles, și cică sezonul 4 din TW apare abia în ianuarie!! Așa nu-i corect!

Uite-l ce scump este! Îmi vine să îl iau și să îl flocoșesc, și să îl iubesc, și să îl strâng până nu mai pot, pe modelul So fluffeeeh Im gonna die!
Oh mamă, și e un tip la școală, Octavian îl cheamă, care seamănă cu Scott McCall. Știi cum seamănă? Zici că-s gemeni mă! #așaprostuțdardrăguțșiînaltșicredcumușchi

Am mai văzut un boboc pe care îl tot vedeam pe la țară, cu skateboard-ul. Și cică are păianjeni și șopârle și șerpi acasă. Brr. Nu știu dacă să zic super tare sau să mă închid într-o bilă uriașă de sticlă inglasabilă și să nu mai ies niciodată de acolo.

Până să începem școala am terminat sezonul 3 din True blood. Și din nou, Eriiic! A fost mișto sezonul. Oricum poveștile celorlalți actori nu mă interesează, decât văd așa fragmentat. Las toată scena numai când e Sookie și Eric :D

M-am apucat să citesc P.S. Te iubesc și e atâât de amuzantă! Îmi e tare drag de ea, mă bucur că m-am hotărât să o citesc. Astăzi mi-am primit cărțile împrumutate înapoi. *ignorați pungile aruncate de lângă :D* Mi-a fost dor de ele :o3 Și în plus, mami mi-a eliberat un raft ca să îmi așez cărțile frumos. A fost greu să o conving, dar am reușit, și acum mă duc și mă uit la raft din 10 în 10 minute, așa mi-e drag de el!

Mă  apuc să mă uit la Sleepy Hollow până nu îmi spune Adry tot ce se întâmplă în el. Că și așa, pe mess din 5 în 5 secunde: Oh my God! Fucking shit! Fuck youuuu! Tre să te uiți!! Și bla bla, și chestii :))

Voi ce ați mai făcut? În afară de școalăăă! :)) Ce ați mai citit, ceva cool? :D

Meduza vă iubește! :*

Recenzie Gazda

Titlu: Gazda
Autor: Stephenie Meyer
Editură: Rao
*Carte împrumutată de către Cristina, căreia îi mulțumesc mult ^^

Recenzie: 
Oamenii sunt niște creaturi îngrozitoare, manipulatoare și autodistrugătoare. Au transformat și distrus locul în care trăiesc, iar violența și agresivitatea lor a otrăvit totul. Acum, însă, acest lucru s-a schimbat; Invadată de un dușman nevăzut, planeta a devenit un loc mai bun. Oamenii atât de agresivi sunt acum gazde pentru sufletele care nu cunosc întunericul. Sufletele sunt introduse în recipienții umani și preiau controlul omului în care se află. Totuși, acțiunea sufletelor nu este văzută cu ochi buni de toți, și, în ciuda tehnologiei de care dispun sufletele, unii oameni încă se ascund, refuzând să renunțe la voința și gândurile proprii.
Când Melanie Stryder, unul din puținii oameni sălbatici, este capturată, știe că trebuie să facă tot posibilul pentru a nu trăda locația în care se află cei pe care îi iubește. Wanderer, Rătăcitoarea, este sufletul ales pentru această misiune însă, deși este un suflet experimentat, Rătăcitoarea întâlnește o rezistență nefirească în Melanie, care își face simțită prezența în gândurile și chiar în acțiunile Rătăcitoarei, iar emoțiile pe care le împărtășește cu Melanie o iau complet prin surprindere.

Fiindcă Melanie se dovedește a fi o apariție intensă și extrem de încăpățânată, Wanda se hotărăște să vorbească cu Vindecătorul ei, având în vedere atât alegerea unui alt suflet pentru gazda lui Melanie, cât și distanțarea de Căutătoarea ei, o ființă nu prea îngăduitoare și blândă, așa cum ar trebui să fie un suflet.

Adevărata poveste începe aici. Melanie se folosește de puternicele emoții ce răzbat din amintirile legate de iubitul și fratele ei, încercând să o facă pe Wanda să se răzgândească și să încerce să îi găsească pe ceilalți oameni sălbatici. Câteva zile mai târziu, Wanda este găsită în deșert aproape moartă de către bunicul lui Melanie și restul oamenilor sălbatici. Bunicul său este și motivul pentru care Wanda, Rătăcitoarea, este dusă în peșterile de sub deșert și, încet- încet, acceptată de către ceilalți oameni, în ciuda faptului că este un suflet. Caracterul și bunătatea de care dă dovadă o ajută să se integreze, deși nu complet. Jared este furios fiindcă i-a luat-o pe Melanie, Frații O'Shea încearcă să o rănească, Jamie este reticent în privința ei, iar ceilalți o consideră periculoasă. Cu timpul însă, Ian, unul din frații care erau împotriva ei ajunge să devină protectorul Wandei, iar Jared și Jamie încep să aibă încredere în ea.

De aici, până la începe să îi ajute pe sălbatici nu mai este decât un pas. Decizia Wandei de a le destăinui oamenilor secretul suprem al sufletelor, este încă o dovadă a faptului că sufletele sunt ființe superioare oamenilor. Însă decizia ei nu este pe placul tuturor, tocmai de aceea finalul este unul emoționant -și lacrimogen-


Părere:
Am început să citesc Gazda cu ideea că nu e prea grozavă. Nu am citit nici o recenzie a cărții, dar cum Meyer este atât de ponegrită, eram pregătită pentru orice. -și că veni vorba, da, twilight e siropoasă, exagerată, la mintea cocoșului, bla bla, dar este o carte scrisă bine, asta e părerea mea; poate nu de notă maximă, dar pe lângă-. Gazda, însă, m-a surprins plăcut. Primele capitole erau puțin confuze, dar apoi am început să înțeleg care e treaba cu sufletele, cum sunt introduse în corpurile oamenilor,etc. Povestea mi-a plăcut, personajele sunt bine descrise, (deși uneori vedeam o oarecare asemănare între Wanda și Bella), acțiune, suspans, dramă, un pic de bătaie, practic de toate. Are 700 de pagini, era culmea să nu aibă de toate.

-îmi placee actorul lui Jared ^_^ -

(Nu știu dacă va avea o continuare, dar sper că volumul 2 să aibă mai multă acțiune.)


Nota mea: 4,5 / 5