Ce nu găsești?

duminică, 10 ianuarie 2016

Recenzie Jurnalul unui fotograf

Titlu: Jurnalul unui fotograf
Autor: Emanuel Tânjală
Editura: Humanitas



Fotograful nu este decât un martor al timpului.”

      Ne este rar permis să intrăm într-o lume în care timpul rămâne pe loc, o lume a mâinilor de o frumusețe greu de descris, o lume a subtilității, a bunului simț, o lume în care sufletele sunt captate pentru totdeauna în filme pierdute sau păstrate, pe carduri cu mulți megabiți, color și alb negru, în fotografii care dănuie.
      Jurnalul unui fotograf este mărturia lui Emanuel Tânjală, unul dintre cei mai buni fotoreporteri ai presei române din ultimii 40 de ani, o carte în care acesta își povestește cu o sinceritate absolută viața, puternic influențată de marea sa pasiune: fotografia.

Solul, Babele - Munții Bucegi

      De la începutul cărții și până la sfârșit, parcurgem un traseu interesant, traseul vieții autorului, care nu renunță la esența sa și la credința în libertate, într-un timp în care sufletele se cumpărau fie cu bani, fie prin asuprirea sistemului. Dintr-un colț în altul al României, vedem țărani în toată splendoarea lor, în costume tradiționale, muncindu-și pământul, crescându-și copiii și ducându-și traiul, cu bucuria specifică omului de la sat. Vizităm multe state din libera America și multe locuri din romantica Italie, marea iubire a autorului.
      Totul, dar absolut totul, inspiră pasiune, talent, dăruire totală, respect față de obiectul fotografiat și față de fotograf însuși, suntem inițiați nu în tainele fotografierii, a meseriei tehnice, ci în tainele fotografiei și a ceea ce înseamnă aceasta, a motivului pentru care o realizăm, a mesajului pe care vrem să îl transmitem.

„Oricine poate face fotografii, dar, din decență, nu toată lumea ar trebui să-și atașeze titlul de fotograf.” 

Noi doi - Parcul Tineretului (iarna)

      Autorul insistă asupra faptului că fotografia, ca orice altă artă realizată de oameni pentru oameni, ar trebui să aibă un mesaj, să transmită emoție, să inspire, să provoace curiozitate, să ridice semne de întrebare, să vină în ajutorul articolului la care este atașată. De asemenea, un alt aspect este acela al comportamentului care se schimbă atunci când oamenii pozează. Se recomandă fotografierea subtilă, iar nu agresivă, imortalizarea omului adevărat, așa cum e el, ori nu așa cum și-ar dori să fie.

„Fotografia trebuie să fie ca o carte bună, ca un zbor, ca o simfonie.” 

Flori de toamnă - Universitatea București

      Este o poveste fascinantă despre începuturi marcate de perioada comunistă, timp în care autorul a învățat meserie de unul singur, o poveste despre cum libertatea se putea simți, din prisma lui, doar prin munca sa, despre contactul cu lumea de afară, despre oameni, despre suflet și, mai ales, despre fotografie.

Noi ne folosim de aparatele de fotografiat, dar fotografia o crează omul din spatele aparatului.

Pescăruș - Parcul tineretului (toamna)

       Notă personală: Fotografiile sunt din arhiva mea, câteva din cele pe care le iubesc cel mai mult și în care am pus cel mai mult suflet. Ca fotograf -cu greu spus amator-, consider că acest jurnal vă va ajuta enorm în a descoperi mai multe despre această artă, veți afla lucruri extrem de utile, referințe pentru cărți tehnice și va reprezenta primii pași către întrebuințarea acestei meserii deloc ușoare.

Adriatica - Delta Dunării


vineri, 1 ianuarie 2016

Meduza blanda - The comeback

      Bună tuturor!

      Încep un nou capitol; meduza revine în blogosferă, cu forțe, idei și proiecte noi și frumoase. Și de data asta e pe bune. Am realizat că blogging-ul, pentru cei cu adevărat dedicați, nu e doar pentru un timp, nu e un moft, un trend, o fiță; e pentru totdeauna. Și îmi era prea dor de micul meu colț blând. Așa că m-am decis să revin aici, în locul în care am pus bazele multor prietenii, în locul în care am învățat, am scris, v-am povestit despre succesele și nereușitele mele, despre cărți, filme, locuri, evenimente. Despre mine, despre voi, despre suflete. Locul meu. Sunt meduza blândă. Cu și fără pauze de jumătate de an, sunt blogger. Și poveștile mele vor fi spuse aici în continuare.


      Anul care tocmai a trecut, a fost, din punctul meu de vedere, un an al pierderilor și al câștigurilor, pentru că nu există rău fără bine. Nu un an neapărat prost, dar un an în care am avut parte de foarte multe pierderi, de tragedii, de momente greu de îndurat, peste care, totuși, unii dintre noi am trecut cu bine. Am câștigat însă, mai multă dorință de a trăi, speranța că putem face să fie mai bine, mai frumos, că suntem capabili de lucruri extraordinare. Mergem mai departe și promitem că vom păstra întotdeauna, un gând bun, o amintire, o speranță, pentru cei care nu mai sunt, care au fost, care vor fi.

  
      Blogul acesta va suferi câteva schimbări, urmare a maturizării mele. Pauza de jumătate de an m-a ajutat să îmi modific puțin percepția, să fiu mai curioasă, să vreau mai mult. La final de postare, nu vă promit nimic. Nici mie nu îmi promit nimic. Lansez o provocare, mai mult pentru mine. Să-mi păstrez vie ambiția, dorința de a scrie, de a descoperi, de a trăi și de a iubi, mai mult decât am făcut-o până acum.

La mulți ani, dragilor! Un an nou frumos, nebun, trăit la maximum! 


joi, 18 iunie 2015

Ce-am facut cand am tacut #2

      Salutări din Orașul Liniștii, de acasă! Vă salută Meduza, cea care n-a mai dat pe aici de câteva luni și care nu regretă acest aspect. Vă spune și de ce.


       Ok, revenim la persoana I, fiindcă e greu să vorbesc despre mine la peroana a III-a. În timp ce am tăcut, m-am gândit la multe lucruri. M-am întrebat dacă acest blog mă mai definește, dacă, după mai bine de 3 ani în care m-am identificat drept Meduza blândă, pot să o fac în continuare, ținând cont că m-am schimbat destul de mult. Și după lungi deliberări, Consiliul a luat o decizie. Rămân meduza. Dar nu Meduza blândă. Mă rebranduiesc un pic.
       În timp ce am tăcut, am fost în sesiune, am fost un voluntar de nota 10 la o grămadă de evenimente și am descoperit că îmi place să fac asta și că, deși nu știu exact ce vreau să fac cu viața mea, știu ce mi-a plăcea să fac. -adică events-

Festivalul de Statui Vivante

      Am fost la o conferință șmecheră, ICEE Fest, unde am ajutat la organizare. Totul s-a desfășurat în Mall Băneasa și a fost printre cele mai mișto experiențe din viața mea pentru că 1. n-am fost niciodată până acolo singură și 2. am avut ocazia să mă plimb printr-un mall gol și tăcut și în timp ce făceam asta, îmi tot spuneam: „Așa se duc toți, Anto, așa se duc.”

      Am mai fost voluntar la Sport Quest, la Semimaratonul Internațional, la Festivalul Soundcheck, la Festivalul Internațional de Statui Vivante și la Metalhead (despre care am scris deja o postare). Și pentru că fac asta destul de des, am lansat o rubrică, Prin ochi de voluntar, în care vă voi povesti experiențele mele.


      Pentru că da, mă întorc. Și o să o readuc la viață pe Meduza. Voi ce ați mai făcut? Ce lucruri frumoase ați mai descoperit? Cărți, filme, locuri, oameni? Mi-a fost atât de dor de scris, încât aproape că nu mai știam cum să o fac.

Bine te-am regăsit, blog drag!


marți, 16 iunie 2015

Prin ochi de voluntar #1


Metalhead Meeting 2015


       Acum, după ce am dormit două zile, pot să spun clar și răspicat că Metalhead Meeting a fost cel mai șmecher festival de metal și printre cele mai mișto evenimente la care am participat în calitate de voluntar. Adică, nu mă înțelegeți greșit, din fiecare eveniment la care am fost -și am fost la destul de multe-, am învățat câte ceva, dar MH a fost un pic mai mult.


       Energia, oamenii, pletoșii, head banging-ul, brățările, bocancii, tricourile șmechere făcute franjuri, bere și jack, rock, metal, black, trash cât cuprinde, toate astea au făcut ca praful, căldura insuportabilă și munca propriu zisă să pară aproape nimic. 


      
        Am fost la festival prin intermediul Eventhor-ului, organizație din care fac parte, fiind repartizată în calitate de voluntar, în echipa de merch. Am lucrat alături de băieții de la Niche Records la merchendise, adică am vândut tricouri și CD-uri și viniluri și chestii. N-am împăturit atâtea tricouri în viața mea și de acum încolo promit solemn că o să am grijă ca hainele mele să fie așezate frumos în dulap, dar să vă spun de ce a fost atât de fain. În 3 zile am aflat de vreo 50 de formații rock șmechere de care nu auzisem niciodată, am interacționat cu toți pletoșii cumpărători, am stalkerit câțiva, am făcut poze și am făcut totul cu drag. Cortul nostru a fost amplasat lângă scena mică, așa că am fost trash-uită bine de către trupele care au cântat la pauză, dar a fost fain. Prea fain!Atât de fain încât îmi doresc ca Metalhead Meeting să mai fi durat câteva zile. O săptămână, dacă se poate.


Noi și fanii noștri de la Damage Case :)
     
        La sfârșitul zilei, în ciuda oboselii, a statului în picioare, a căldurii care te leșina, am ajutat și am vorbit cu oamenii așa cum aș vrea eu să fiu tratată și nu am niciun regret, deși am avut și experiențe mai puțin plăcute, care nu-și aveau locul. Oricum, ideea e că aș face asta din nou: pentru muzică, pentru oameni, pentru mine, iar experiențele negative n-au făcut decât să mă ambiționeze să comunic mai bine, să îmi păstrez atitudinea veselă și să nu las oboseala să mă oprească din a mă simți bine.

      Concluzia: Ne vedem la MetalheadMeeting 2016. \m/

marți, 19 mai 2015

Grupul Editorial Corint la Bookfest!



      În perioada 20 - 24 mai, editurile Corint, Leda și Corint Junior vă așteaptă la Romexpo cu surprize editoriale, cărți în premieră și muuulte reduceri!    

Evenimente și lansări la standul Corint 


-Vineri (10:00) - eveniment special pentru copii - Lecturi de vacanță din seria Generala
-Sâmbătă (13:00) - lansarea cărții Eu,...JAPONEZĂ! Jurnal de călătorie la Tokyo
-Sâmbătă (18:00) - discuție pe baza cărții Rusia explodează. Planul secret pentru resuscitarea KGB-ului
-Duminică (10:00) - lansarea cărții Roboții din familia mea de James Patterson și demonstrație de robotică în urma căreia copiii vor putea câștiga unul dintre microroboții de la Smarttoys.
- Duminică (14:00) - lansarea volumului ISIS. Califatul terorii de Loretta Napoleoni, alături de invitați speciali.  


Culoare și stil la standul Grupului Editorial Corint
Editura Corint publică în premieră Tărîmul viselor, o aventură în culori cu animale și mii de flori, ilustrată de Millie Marotta. Purtat de valul unei noi tendințe –cea a cărților de colorat pentru adulți – volumul ilustrat de Millie se înalță deasupra celorlalte titluri de gen prin calitatea ilustrațiilor și spiritul galez ce răzbate de dincolo de linia fină, atenția pentru detalii și modul unic prin care autoarea redă forța brută a sălbăticiunilor folosind delicate forme florale.
Acum cărțile de colorat concepute special pentru adulți, ideale ca formă de terapie împotriva stresului, sunt pe primele locuri în clasamente de vânzări din toată lumea. Iar una dintre cele mai vândute cărți de gen (bestseller Amazon și Sunday Mail) este Tărâmul viselor.
Pe tot parcursul târgului, vizitatorii sunt invitați Pe aripile imaginației, în Tărâmul viselor, să dea culoare universului imaginat de Millie Marotta.



Cea mai nouă colecție a Editurii Corint, Istorie cu blazon, iniţiată şi coordonată de Filip-Lucian Iorga, va avea la Bookfest încă două volume! La cărțile pline de savoarea vremurilor de altădată, Iașii de odinioară de Rudolf Suțu și Lumea era toată a mea. Amintirile unei prințese de Ana-Maria Callimachi, se adaugă ultimele două apariții: De pe Valea Motrului. Poveşti cu boieri, panduri şi mirese codane de Sarmiza Cretzianu și Carol al II-lea al României. Regele trădat de Lilly Marcou.
Istoria cu blazon este istoria elitelor autentice. Este povestea unei lumi care a strălucit prin stil, inteligenţă, bun-gust şi subtilitatea conversaţiei de salon. Este istoria unor oameni care au fost binecuvântaţi nu numai cu avere şi ranguri, ci şi cu patriotism, spirit de sacrificiu şi simţul datoriei.
Studii istorice, jurnale, memorii, monografii, evocări, literatură „cu ştaif”, reeditări sau mărturii inedite ne vor ajuta să recuperăm istoria dramatică şi plină de farmec a vechilor elite româneşti sau de pe alte meleaguri.
Organizatorii au pregătit o surpriză: în fiecare zi a târgului, vizitatorii pot intra în atmosfera de epocă, la standul Grupului Editorial Corint, lăsându-se furaţi de lectură într-un fotoliu fermecat. 



Pe scurt, iată toate titlurile marca Grupul Editorial Corint, pregătite pentru voi la târgul Bookfest: 


Editura Corint:
- Rusia explodează. Planul secret pentru resuscitarea KGB-ului de Iuri Felştinski şi Aleksandr Litvinenko
-   ISIS. Califatul terorii de  Loretta Napoleoni
-   Carol al II-lea al României. Regele trădat de Lilly Marcou
-   De pe Valea Motrului. Poveşti cu boieri, panduri şi mirese codane de Sarmiza Cretzianu
-   Moscova, 1941. Sfârşitul Blitzkrieg-ului de Rodric Braithwaite
-   Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale supravieţuitorilor de Svetlana Aleksievici
-    Masacrul din Darfur. Singur împotriva răului
-   Contele de Monte-Cristo (vol. 1 & 2) de  Alexandre Dumas 
-    Amintiri din Casa morților de Dostoievski
-    O pagina de dragoste de Émile Zola
-    Ben-Hur. O poveste despre Hristos de Lew Wallace
-   Dama de pica si alte proze de Aleksandr Sergheevici Puşkin
-     Litera stacojie de Nathaniel Hawthorne
-     Millie Marotta ilustrează Tărâmul viselor. O aventură în culori cu animale și mii de flori – carte de colorat pentru adulți

Editura Leda:
-    Four. O antologie DIVERGENT de Veronica Roth
-    Onix (cartea a doua din seria LUX) de  Jennifer L. Armentrout
-   Anna în veşmânt de sânge (vol I din seria Anna în Veşmânt de Sânge) de Kendare Blake 
-   Geometria iubirii de Jessica Levine 

Corint Junior:
-   Roboții din familia mea de James Patterson
-   Seria Isteț de mic –  Pregătirea preșcolarului
-    Atlas ilustrat pentru copii
-    Colecția  Baby Looney Tunes

miercuri, 6 mai 2015

Recenzie si concurs: Anna in vesmant de sange

Titlu: Anna în veștmânt de sânge
Autor: Kendare Blake
Editură: LEDA
Traducere de Adrian Deliu


Recenzie:

       După moartea violentă a tatălui său, Cas Lowood preia și continuă munca neobișnuită a acestuia. Zece ani și multe fantome ucise mai târziu, Cas se află pe urmele Annei Korlov, o fantomă cu o reputație care ar pune pe fugă și cel mai bun vânător de supranatural, o fantomă care îl obsedează pe Cas, Anna îmbrăcată în sânge


       Anna Korlov nu se compară cu nici o altă fantomă pe care a întâlnit-o Cas. Anna e ca un uragan, furioasă, extrem de puternică, controlată de o dorință uriașă de răzbunare, aceasta poartă aceeași rochie pe care o purta la momentul morții sale, în 1958, o rochie albă, frumoasă, acum roșie din cauza sângelui picurând, de unde și renumele ei de Anna sângeroasa, sau îmbrăcată în sânge. Și totuși, fantoma îi cruță viața lui Cas, iar acesta se regăsește într-o postură cel puțin ciudată și îngrijorătoare.


       În ciuda sentimentelor amestecate, Cas știe că trebuie să o oprească pe Anna din a mai ucide, și singura modalitate este magia. Însă trecutul nu a încetat niciodată din a-l urmări pe Cas, iar acum este mai aproape ca niciodată. Un trecut întunecat, puternic și răzbunător, care își dorește un singur lucru: puterea incomensurabilă a Annei Korlov și moartea lui Cas.

Deși viața lui este amenințată, Cas nu poate lăsa să i se întâmple ceva Annei. Nu acum. Nu când a reușit în sfârșit să își dea seama ce se întâmplă. Cas îi implică, vrând nevrând, pe toți în această poveste: Thomas și bunicul lui, vrăjitori. Carmel, cea mai populară fată din școală, câțiva băieți din echipa de fotbal a școlii, și pe mama lui, o vrăjitoare de ierburi. E prea târziu pentru a-i mai proteja. E prea târziu pentru Cas să îi ducă departe, în siguranță. Sunt toți implicați în povestea asta, fie că le place, fie că nu, și trebuie să găsească un plan înainte să fie prea târziu. Înainte ca Obeah să îl ucidă pe Cas și să îi distrugă pe toți. Însă Anna nu poate lăsa totul în seama lui Cas. Nu când greutatea vinei este atât de copleșitoare. 



Părere:

       Mi-a plăcut foarte mult. A început ca un episod din serialul Supernatural, și a continuat în aceeași manieră, dar detaliile au făcut diferența. Cas nu este vânătorul dur și invincibil. Este un adolescent care a ucis fantome și a văzut multe lucruri urâte, fiind mânat de dorința de a deveni mai bun, pentru a-și răzbuna tatăl. Mi-a plăcut stilul lejer și natural al autoarei, peronajele și descrierile, și tot. Și recunosc că noaptea am evitat să citesc, pentru că mi-a fost puțin teamă, sunt o fricoasă, recunosc. Nu e chiar o carte despre floricele. Recomand cartea tuturor pasionaților ai genului Horror, Paranormal, Fantasy :) 

Concurs

       Mulțumesc sponsorului oficial al blogului, Editura LEDA pentru acest exemplar! Și, pentru că cei de la LEDA au fost atât de drăguți și mi-au oferit 2 cărți, m-am hotărât să vă ofer șansa de a câștiga un exemplar din „Anna în veștmânt de sânge”. Tot ce trebuie să faceți este să completați formularul de mai jos. Succes!


-Concursul durează până pe  30 iunie
-Se poate înscrie oricine de pe teritoriul României
-Primele 2 cerințe sunt obligatorii, iar nerespectarea acestora duce la eliminarea din concurs
-Îmi rezerv dreptul de a elimina pe orice participant care nu a îndeplinit cerințele obligatorii sau s-a comportat neadecvat
-Câștigătorul va fi ales prin random

Succes tuturor!