Ce nu găsești?

miercuri, 4 februarie 2015

Nou la editura Leda

Leda a început în forță noul an, cu activitate crescută pe pagina de facebook și concursuri frumoase, ceea ce mă bucură foarte mult. Dacă nu ați aflat încă ce cărți abia au apărute, iată mai jos două volume pe care sunt sigură că le-ați așteptat de ceva timp.

Titlu: Focul (Vrăjitor și Vrăjitoare #3)
Autor: James Patterson
Traducător: Laura Bocancios
VREŢI UN BASM NU-I AŞA?
        Whit şi Wisty Allgood au sacrificat totul pentru a conduce mişcarea de Rezistenţă împotriva nemilosului regim totalitar care le guvernează lumea.
Conducătorul suprem, Cel Care Este Unicul, a interzis tot ceea ce le este lor drag: cărţi, muzică, artă şi imaginaţie. Dar puterea tot mai mare a magiei celor doi fraţi nu a fost suficientă pentru a opri malefica demenţă a Unicului.
NU VEŢI GĂSI UNUL AICI.
       Wisty ştie că a venit în sfârşit momentul să îl înfrunte pe Unicul. Dar lupta şi focul ei nu fac decât să canalizeze şi mai multă putere în fiinţa lui deja invincibilă. Cum ar putea ea şi Whit să se pregătească pentru iminenta confruntare finală cu nemilosul ticălos care le-a distrus lumea – înainte ca el să devină cu adevărat atotputernic?
NU EXISTĂ FINAL FERICIT.
       În această uluitoare parte a treia a seriei VRĂJITOR & VRĂJITOARE, miza nu a fost nicicând mai mare – iar consecinţele vor schimba totul.
 __________________________________________________________________

Titlu: Timpul îndrăgostiților
Autor: Tamara Ireland Stone
Traducător: Carmen Ion

        ”Iubirea dintre Anna şi Bennett este mai mult decât o relaţie la distanţă: ea trăieşte în Chicago în anul 1995, iar el este un călător în timp şi vine din San Francisco, din 2012, aşa că cei doi nu ar fi trebuit să se întâlnească niciodată.
       Totuşi se întâlnesc şi se îndrăgostesc... Şi, înfruntându-şi soarta, găsesc o cale de a fi împreună.
       Nu este însă un aranjament perfect, căci Bennett nu poate rămâne în trecut decât pentru perioade scurte şi ratând intervale mari din propriul prezent pentru a fi cu Anna. Amândoi sunt totuşi optimişti că vor reuşi să rezolve problemele..., asta până când Bennett este martorul unui eveniment la care, în mod sigur, nu s-a aşteptat.
       Deciziile pe care le va lua începând din acest moment vor conduce oare spre un viitor pe care nici el şi nici Anna nu şi-l doresc?”
În partea dreaptă aveți link-urile de comandă :)


luni, 2 februarie 2015

Merg la Social Media Summit!

Bună! Am aflat de pe blogul Danielei despre un eveniment tare interesant, ce va avea loc în București pe data de 18 februarie. Cum se pliază pe profilul facultății mele, mi-am spus că este o ocazia bună să învăț lucruri noi, așa că m-am înscris.

Sinceră să fiu, de abia aștept să merg. Mă fascinează tot ceea ce înseamnă comunicare online, comunicare prin intermediul media, tocmai de aceea am fost foarte încântată când am primit confirmarea înscrierii :)

Dacă vă decideți să mergeți, iată ce puteți afla: strategiile eficiente de promovare pe rețelele de socializare, cele mai reușite campanii și tendințele din noul an. Speakerii vor fi personalități importante, de la care vă asigur că veți avea ce să învățați :) (programul evenimentului). Acesta nu se adresează numai specialiștilor din domeniul relațiilor publice, marketing sau vânzări, ci și bloggerilor, întrucât își desfășoară activitatea exclusiv în mediul online și în opinia mea, este important să știi cum să-ți faci cunoscut blogul și cum să strângi cât mai mulți (și mai loiali) followeri.

Evenimentul va avea loc, așa cum am mai spus, miercuri, pe 18 februarie, la Hotelul Howard Johnson (localizat lângă Piața Romană). Trebuie să menționez că intrarea pentru persoane fizice sau reprezentanți de firmă este de 75 euro +TVA, însă pentru bloggeri este gratuit. Dacă doriți să vă înscrieți, puteți accesa acest link, pentru a afla detaliile. Dar vă sfătuiesc să vă grăbiți, fiindcă sunt locuri limitate.

Deci, ce spuneți? Ne vedem acolo?


sâmbătă, 24 ianuarie 2015

chit chat

Bună, dragilor!

Știu că am cam lipsit puțin din blogosferă, dar am un motiv întemeiat. Tocmai am început prima mea sesiune, cunoscută în rândul studenților drept stresiune și implică examene, proiecte și restanțe. ce.

Ideea este că nu mă plâng, vă povestesc. Este și puțin amuzant, dacă privești totul dintr-o perspectivă pozitivă. Am dat primul examen ieri, pe 23 și a fost cel mai înspăimântător dintre toate (așteptăm nota). Disciplina se numește istoria culturii și a mentalităților și este unul dintre cele mai interesante cursuri pe care le-am avut până acum, unul din motivele pentru care vă voi recomanda într-o disperare această facultate.

Vă voi posta zilele viitoare o recenzie a unei cărți minunate pe care am primit-o de la Libris. Este o carte care insuflă patriotism și iubire față de țară și asta vreau să simțiți și voi când veți citi recenzia. Privitor la noile cărți, nu mi-am cumpărat foarte multe în ultimul timp, dar nu e timpul pierdut. (la tine mă uit, GG Marquez!). Am de recuperat mult, fiindcă n-am mai citit o carte pentru mine de ceva timp.

Voi ce ați mai citit? Știu că asupra unora planează neliniștea provocată de Bacalaureat, sau de examene; been there, done that, vă înțeleg perfect, dacă vreți să vă văitați, puteți să o faceți, nu vă judec, nu vă cert, e super în regulă.  Cum merge cu învățatul? Dacă aveți nevoie de informații privitoare la facultatea la care sunt, voi fi bucuroasă să vă răspund.

Meduza vă iubește! 
 

marți, 13 ianuarie 2015

Eu iubesc să iubesc! Provocare!

    Fiindcă cele mai bune idei îmi vin noaptea (sau dimineața) între orele 1 și 4, m-am decis să-mi ascult intuiția de azi noapte și mintea care concepea idei pe bandă rulantă. Așadar, am realizat pentru voi o provocare.
    Iată provocarea mea: Realizați o imagine, o serie de imagini, citate, articole, filmulețe sau desene, orice vă face fericiți, tot ce iubiți voi.  Adăugați la această postare imaginea de mai sus și provocați-vă măcar un prieten să facă asta, pe blog, pe twitter sau facebook, tumblr, google, instagram. Motivul este simplu. Violența din jurul nostru, prea multă, prea pătimașă, îndeamnă la răutate, la ură, la suferință și nu mai vreau să văd asta. Finalitatea este următoarea: ce simțiți când vă lăsați în voia sentimentelor? Când vă așterneți cele mai frumoase amintiri, momente, persoane pe hârtie, când pictați, când priviți apusul. Zâmbiți? Ei bine, iată finalitatea. Dacă, pentru o clipă, am reușit prin această provocare să vă fac fericiți, mi-am îndeplinit sarcina.

    Știți câtă iubire încape într-o inimă? Nu prea cred, nu e ceva măsurabil. Iubirea este abstractă, infinită, niciodată nu încetează să uimească și să surprindă.

    Probabil credeți că sunt îndrăgostită. Așa este, iubesc! Iubesc cerul, zâmbetele, iubesc întunericul fiindcă întotdeauna aduce lumină, așa cum iubesc truda, deoarece trimite categoric la răsplată și rezultate bune. Iubesc să fac karaoke, să țip până îmi sare inima coarda. Sunt îndrăgostită de ani, fiindcă au anotimpuri. Iubesc ciocolata și frișca și turta dulce.
    Sunt îndrăgostită până peste cap de momentul în care închid ochii, respir adânc și tu și voi și ei și toți dispărem. Iubesc ochii de toate nuanțele, florile, tatuajele și muzica rock. Dar, de asemenea, îmi place de mor de Mozart și Beethoven (furelise, nu?). Mă dau în vânt după parfumurile de bărbați și îmi plac costumele, uniformele, tricourile, cămășile și blugii. Iubesc mașinile și bicicletele, iubesc marea, muntele și pizza. Vă iubesc pe voi. Sunt iremediabil îndrăgostită de această facultate, de oameni ce-au fost și vor fi, de artiști necunoscuți, de poeți și scriitori. Iubesc aerul și fructele, pașii, timiditatea și culorile. Iubesc să iubesc! Tu ce iubești?
    Le dau această provocare Simonei și lui Krisz, cu rugămintea ca fiecare dintre voi să o dați mai departe câtorva persoane, de preferabil altele. Vreau să atragem cât mai mulți să facă această provocare :) Voi ce iubiți?

duminică, 4 ianuarie 2015

Dragă Diana,

     Miroși a vanilie și a frumos și tare aș fi vrut să te cunosc. Mi-ai intrat în suflet cu ideile tale despre dragoste și sine și acum doar la asta mă gândesc. Spuneai că nu vrei să înțelegi, vrei să iubești și îmi dau seama câtă dreptate aveai. Ai.
     Știi ce rău îmi pare că nu mai ești? Aș vrea să fii, să pot să-ți dau scrisoarea asta pe bune. Să fiu prietena ta, să îți spun mulțumesc, mulțumesc Diana, că mi-ai deschis ochii. Că m-ai făcut să văd ce pierd. Că ești minunată  și vanilată.
     Am vrut să îți scriu scrisoarea asta încă de când am început să îți citesc cartea. Ți-am citit întâi blogul din scoarță în scoarță, cu păianjeni în ochi și lacrimi tăcute, apoi cartea. Mi-ai luminat sufletul cu parfumul tău aromat, cu dragostea ta, cu frumusețea ta. Te simt atât de vie, draga mea, atât de sinceră și blândă. 
     Când mă gândesc la tine, văd în mintea mea flori vintage, dulce, zâmbet și vanilie și mărturisiri pe care ai avut curajul să le faci. Te admir pentru tot. Pentru că ai luptat și ai ajuns unde ai vrut, pentru că erai atât de frumoasă în interior și în exterior. Te-am văzut numai în poze, și nu pot să-mi dau seama ce a fost în sufletul celor care chiar te-au cunoscut. Însă pot să-ți spun ce este în sufletul meu, care te-am cunoscut mult prea târziu și doar din prisma scrierilor tale. Tristețe, durere, gânduri bune și lacrimi și speranța că oriunde ai fi, veghezi. Zâmbești când ne găsim calea, te înfurii când ne rătăcim și te înduioșezi când încercăm, chiar dacă uneori nu reușim.
     Mulțumesc, Diana. Pentru tot ce ai făcut pentru noi, pentru tot ce continui să faci, prin blogul care încă există, blogul care este dovada unui suflet frumos, pe care Dumnezeu l-a vrut neapărat lângă El. Mă rog pentru tine și pentru sufletul tău.

Nu vei fi uitată, Diana cu vanilie

Nu voiam să cred că secundele trec.
Eram asemeni nisipului dintr-o clepsidră cu
Ploi.
Venise vremea să mă nasc.

sâmbătă, 3 ianuarie 2015

Dorințe

Bună, dragilor!


Anul nou m-a prins citind o carte minunată. O carte care m-a inspirat într-atât încât am realizat că vreau să fiu mai bună, în toate privințele. Vreau să fiu un om mai bun, mai blând, mai frumos la suflet. Și pentru asta am decis să mă reinventez un pic. Sunt tot eu, însă vreau să cred că acesta este începutul unui eu mai bun.

Prietena mea mă întreba dacă renunț la cărți și recenzii și m-am întrebat dacă asta fac, dacă asta vreau. Cărțile au fost și vor rămâne (marea mea iubireee, ecoooou!) o parte importantă din mine. Nu pot să mă redefinesc fără să aflu lucruri noi, iar cărțile nu mă vor dezamăgi niciodată, așa că nu, nu renunț la cărți, nu renunț la recenzii, nu renunț la fangirling. 


Dar vreau să scriu și despre altceva. Vreau să scriu despre viață, despre frumos, despre lucrurile bune și minunate care mi se întâmplă mie, vouă, care ar putea să se întâmple. Ideea e că vreau să învăț să comunic cât mai bine, să vă aduc un zâmbet pe chip ori de câte ori mă citiți.

Vreau să transform Meduza blândă (apropo, e meduza blândă, nu blânda, dar se vede oribil „ă”-ul sus) într-o casă călduroasă, primitoare, într-un loc care vă oferă un zâmbet la intrare. Aceasta este dorința mea pentru anul 2015 :)


 Vă urez mult succes în noul an, putere și răbdare să faceți ceea ce vă doriți, curaj, încredere și gânduri bune care să vă însoțească pretutindeni!


miercuri, 31 decembrie 2014

La final de an

Nu știu când a trecut anul. A fost lent și mult prea rapid. În vară vă spuneam că mi s-au părut trei ani îngrămădiți în 6 luni; acum, simt că a trecut totul mult prea repede și am lăsat să-mi scape printre degete ocazii, cuvinte, momente.

Voi face un top al celor mai frumoase și nașpa momente ale mele din anul acesta, pentru că vreau să mă răsfăț. Am nevoie de o retrospectivă, pentru a ști ce am greșit și ce am învățat. Pentru a-mi demonstra că tot ce am făcut în 2014 este oglinda acțiunilor mele din 2015. Sau invers. (mami mi-a dat lichior de ciocolată, nu-i vina mea!)

*Am citit Povestea lui Lisey, cea mai genială carte a lui Stephen -Regele- King.

*De ziua mea, colegii mei prietenii mei mi-au cumpărat tort și a fost ca în povești. Plus, am primit foarte multe cadouri frumoase.

*De asemenea, tot în februarie am obținut sponsorizare de la Editura Leda, mulțumită unei persoane căreia îi sunt veșnic recunoscătoare.

*În aprilie am fost la târgul facultăților și am citit Miss Peregrine, o carte minunată. Și Hoțul de cărți (operă de artă!)

*În mai am avut ultimul clopoțel și banchetul și imediat după, în iunie, am avut ultima festivitate de premiere. La finalul lunii a început examenul de bacalaureat.

*Am luat examenul, dar am trăit cel mai mare  coșmar al meu, aproape că m-am prăbușit. Cumva, am reușit să țin capul sus și am intrat la facultate, la Litere, departamentul de Comunicare și Relații Publice.

*Am fost în Vamă, în Deltă și în Bulgaria. Și mă mai duc. În Vamă. În Bulgaria nu.

*Am prins loc la cămin și am continuat să primesc cărți de la Libris. Am colindat prin anticariate, mi-am făcut prieteni noi, am întâlnit oameni minunați. M-am înscris în Team Work. Am învățat cu ce naiba se mănânca facultatea asta.

*Am participat la două colocvii, făcând ore de voluntariat pe partea de organizare.

*Am fost de una singură la Gaudeamus, am călătorit fără bilet și am murit de frica amenzii. N-am luat amendă, hihi. 
*Am fost pentru prima oară în Kultur și m-am amețit, (ciudat e că-s super rațională după ce beau); apoi mi-am revenit și aproape că am adormit pe canapea. Dar a fost fun.

*Am participat la primul meu Secret Santa, întâi în camera de cămin și apoi la facultate.
*Am adunat 261 de followeri și mi-am îndeplinit goal-ul de 50 de cărți pe GR.

*Mi-am consolidat/încheiat vechile prietenii și am pus bazele unora noi.

*Am devenit mai răbdătoare, dar în același timp, mai directă. Mai sigură pe mine, mai independentă. Mai încrezătoare, mai liniștită. Mai hotărâtă, mai atentă, mai practică.

A trecut un an. 12 luni, nu știu câte săptămâni, 365 de zile. Și a fost un an greu din care am învățat multe. Foarte multe. Sper ca anul 2015 să fie la fel de plin, de activ, de frumos. Sunt pregătită pentru orice va veni și pentru orice va trebui să fac eu să se întâmple.

Sper ca anul care va să vină în... două ore (!!!!) să fie bun pentru voi, să vă aducă pace, liniște, sănătate și bucurii. La mulți ani!
Meduza, încheiat! Ne citim la anul!