Recenzie- Pădurea Norvegiană

Titlu: Pădurea norvegiană
Autor: Haruki Murakami
Editura: Polirom
Apariție: 2011
Traducere din limba japoneză: Angela Hondru
Comandă online Pădurea norvegiană

 Această carte mi-a fost oferită spre recenzare de către Librăria online Libris, librărie unde puteți găsi cărți în română și cărți în engleză la prețuri extrem de accesibile. Mulțumesc pentru sponsorizare și mii de scuze pentru întârziere! 

Recenzie:

„-Ce se întâmplă când omul își deschide inima?

-Se face bine.” 

Pădurea Norvegiană debutează straniu. Îți sunt menționate dintr-o dată personaje și locuri și nu poți decât să citești mai departe, fiindcă te prinde. Toru Watanabe, personajul din perspectiva căruia aflăm totul, iubește și trăiește, este un personaj excepțional și fascinant. Dureros de cinstit povestită, cartea prezintă povestea lui Watanabe, care își începe călătoria în această lume, alegând să plece la facultate într-un oraș îndepărtat, după moartea prietenului său. Drumul lui Watanabe este unul ciudat, presărat de povești și personaje cu minți tulburi. 

Întâlnim personaje cu povești unice, suflete chinuite, minți marcate de întuneric și neputință. Naoko este laitmotivul romanului, este cea care apare adesea în viața și gândurile lui Watanabe, este o prezență în persoana căreia se regăsește o incapacitate, o problemă de natură psihică și psihologică. Dar ea este doar o mică parte din această sferă a nebuniei. Kizuki, Nagasawa, Cavaleristul, Reiko sau Midori sunt globuri de lumină care apar și dispar în și din orizontul  întunecat al lui Watanabe. 

„Moartea nu se află la polul opus al vieții. Ea face parte din viață.”

Pădurea norvegiană este o călătorie, o poveste, o amintire despre viață și iubire și moarte, mai ales moarte. Stranietatea acestei cărți stă în modul în care Watanabe primește și privește totul. Cinstit până la finalul cărții, acesta reușește să se maturizeze, să își continue drumul în ciuda globurilor de lumină care pâlpâie și se sting treptat. Inconștient, Watanabe se află într-o continuă căutare de concret, de etern. 

„Când te trezești în beznă, singurul lucru pe care îl poți face este să închizi ochii și să te obișnuiești cu întunericul.”

Părere:

Nu am foarte multe de spus, fiindcă am împletit recenzia cărții cu frânturi din ceea ce cred, dar tot pot spune că m-a marcat destul de mult această carte. Prima întâlnire cu Murakami a fost spectaculoasă! Mi-a oferit o parte din sufletul și viziunea lui și acum, la două săptămâni de la terminarea cărții, am povestea vie în minte, de parcă tocmai aș fi terminat-o. Pădurea norvegiană este, dacă nu știați, titlul unei melodii compuse de Beatles, melodia preferată a lui Naoko. Am ascultat-o, dar nu mi-a inspirat foarte multe, deși cartea m-a emoționat profund. 
Vă recomand această carte pentru că este diferită. Pentru că, fie că vreți sau nu, cu toții vă aflați în căutarea acestui concret. V-o recomand deoarece Watanabe sunt eu, tu, toată lumea, suntem un Watanabe care merge, se împiedică de dâmburi, mai face câțiva pași și, ajungând la o bifurcație, alege dreapta, deși nu știe drumul și nici destinația. Este vorba despre viață și moarte și alegeri.

Ice Cream Book Tag

Bună copii! Astăzi este joi și probabil că acum sunt fie la cursuri, fie în drum spre cămin. Tag-ul mi-a fost pasat de către Cristina, căreia țin să îi mulțumesc pentru că știe cum să-și gestioneze timpul și să creeze lucruri frumoase :)

Acest tag are următoarele reguli:
1. Încorporați imaginea în postarea voastră!
2. Reveniți pe blog și, într-un comentariu la această postare, lăsați-mi link-ul cu postarea completă. AICI!
3. Dați tag-ul mai departe!

 @ Înghețată cu aromă de unt de arahide- O serie pe care vrei să o citești de mult timp, dar nu crezi că o vei face.

Hmm. Georgina Kinkaid, cred. Ba nu, Urâții, de Scott Westerfeld. Nu știu, am tot vrut să le citesc, dar niciodată nu mi le-am cumpărat, deși le-am pipăit, le-am sucit și răsucit prin librării sau târguri de carte (spre enervarea angajaților: Cumperi sau nu cumperi, ființă!?)

@ Înghețată cu aromă de ciocolată- O carte pe care poți să o citești la nesfârșit/de foarte multe ori.
Mare Tranquillitatis. Oricând, la orice oră, din orice motiv.

 @ Înghețată cu aromă de fistic- O carte cu o copertă verde.

Dacă veți desface supracoperta, veți descoperi o copertă verde-verde care îmi place foarte mult ^_^

@ Înghețată cu aromă de căpșuni- O carte foarte romantică, însă nu intensă ci drăguță.
 Probabilitatea statistică de a te îndrăgosti la prima vedere :) 

@ Înghețată cu aromă de lămâie- O carte cu un sfârșit acrișor.
 Oof. :( Nume de cod: Verity a avut un astfel de sfârșit. Dar nu știu, cred că dacă nu s-ar fi terminat astfel, farmecul cărții ar fi fost cu mult diminuat.

@ Înghețată cu aromă de mentă- O carte de copii care îți place.

Harry Potter. Mihihi.

@ Înghețată cu aromă de vanilie- Cartea clasică favorită.
 Singur pe lume de Victor Hugo

Mulțumesc mult pentru tag, a fost super fain! Vreau să nominalizez pe următorii: deea s, Sabry, fetele de pe Dreams have wings (am văzut că l-ați făcut deja :*), Anca,  Rose, dark_eyes, Dianei de pe Anddeea, Ștefi Nițu, Cyprian, Mălina M, Gabriela, Denisa C, Alina Misaki, Leontina, iri, Raisa, Alexa Young, Pufuleț, Madeline, Raluca, Ghanda, lissa, Awaked, Padeniye, Ralu, Sara, Riot! Books, Shattering words, Simona Husaru, fetele de pe Walking on letters, și Răzvan, fă-o și tu :3

Meduza vă iubește!

Away #1

Hei hei! M-am întors acasă! E bine să fii acasă :) Prima mea săptămână în București a fost uimitoare. Am învățat să mă descurc cu metroul, cu semaforul ăla dubios, cu cerșetorii peste care dau tot timpul, cu oamenii, am învățat o grămadă! Am cunoscut miercuri profesorii pe care îi vom avea și am participat la un prim curs, Semiotică. Mi-a plăcut, pentru că seamănă cu ceea ce spune Hazel în Sub aceeași stea: Aceasta nu este o pipă; este un desen cu o pipă și nu obiectul în sine.

Totul mi se pare interesant. Am să vă spun și motivele pentru care să alegeți o facultate din București, dar nu acum, fiindcă încă trebuie să îmi calc hainele, să îmi fac bagajul și să scriu o scrisoare de motivație. M-am decis să mă înscriu și la modulul psihopedagogic (cel pentru profesori) și de asemenea am trimis mail la asociația studențească Prime.Vreau să fac de toate!

Sunt multe de înțeles dintr-o dată. Nu știu dacă am făcut alegerea corectă, am momente în care îmi vine să plâng, dar nu spun nimănui, fiindcă nu sunt obișnuită să fac asta. Nici măcar mamei nu îi spun cât de greu îmi e fără ei acolo. Și nu pentru că nu mai are cine să curețe, sau să gătească, nu-i asta. Îmi lipsește prezența lor fizică, sentimentul de siguranță pe care îl am când sunt în preajma lor.

 Dar per total, totul este bine. Stau la cămin cu încă 3 fete, cammera este în regulă, am linie directă către universitate, asta însemnând că nu trebuie să schimb metroul la vreo stație. Colegele mele de cameră sunt super drăguțe, una e din Focșani, cealaltă din Alexandria și cea de-a treia încă nu știu, fiindcă a sosit când eu eram aici, acasă :D Se putea cu mult mai rău, așa că din punctul ăsta de vedere, sunt norocoasă :) Acum aștept să văd ce îmi rezervă viitorul.

Trebuie să închei, fiindcă risc să lungesc prea mult postarea :) Săptămâna viitoare sper să vin cu o recenzie, sau măcar un novus in cella cum libris :D Mi-a fost dor de voi! Ce ați mai făcut? Cum merge cu școala? Ce mai citiți? Știți că e kilipirim (NU ȘTIU CUM SE SCRIE!) târg de carte între 29 oct-2 nov? Veniți? Și încă nu am net, așa că dacă vreți să luați legătura cu mine, va trebui să încercați pe facebook, dar sper să fur 5 minute și să intru de la fratele meu ca să verific mailurile ^_^. Bine, fug!

Meduza vă iubește!

Baby steps :)

Hei copii!

Aș vrea să fac o postare din care să nu reiasă că mă grăbesc. Huh. *respiră adâânc*. Bun. Nu mă grăbesc. Pentru blog am timp :) Întotdeauna o să am timp.

Cred că a sosit momentul și aș minți grav dacă aș spune că n-am emoții. Pentru că am. Am atâtea întrebări, neliniști, curiozități, dar sunt pozitivă. Sunt încântată și bucuroasă. Nu că plec de acasă, de asta nu sunt deloc bucuroasă. Pentru că#acasă și #mama #tata #patulmeu, dar vreau să văd și altceva, să cunosc alți oameni, alte locuri. Oricum, de abia aștept să văd ce îmi rezervă săptămâna aceasta. Nu o să am internet sau laptop, dar am programat o recenzie pentru zilele următoare.

Credeam că e ușor să-ți faci un amărât de bagaj, dar jur, în ultimele două zile... m-am transformat într-o fată! Am atâtea lucruri de luat cu mine, eu care ador simplitatea. Mă simt de parcă aș pleca în tabără, sau așa ceva.
Nu știu, sunt entuziasmată și sper să fie totul bine. O să vă povestesc despre toți și toate când mă întorc acasă. Îmi las blogul cu inimă grea, deși nu o să lipsesc decât o săptămână, simt că timpul va trece altfel.

Meduza încheie aici și vă transmite de toate. Baftă la școală, baftă în dragoste, succes la concursuri, spor la treabă, la mulți ani, însănătoșire grabnică, odihnă ușoară, lectură plăcută! Vă pup și vă iubesc!

Recenzie- Regatul furtunilor

Titlu: Regatul furtunilor
Autor: Leigh Bardugo
Editură: TReI
Comandă online Regatul furtunilor

Atenție! Această recenzie conține unele spoilere pentru cei care nu au citit încă primul volum. Dacă vă aflați în această situație, vă rog, nu citiți mai departe pentru că veți strica tot farmecul primei cărți. (acest lucru se aplică doar celor care nu au citit prima carte din serie. Cei care au citit-o pot sta liniștiți fiindcă nu am inclus spoilere din cea de-a doua carte  ^_^)

Recenzie:

„Știi care e problema cu eroii și sfinții, Nikolai? am spus eu, închizând atlasul și pornind spre ușă. Sfârșesc întotdeauna morți.”

În Ravka domnește haosul. Regele e grav blonav, Grisha sunt decimați, Armata a Doua și Armata Întâi se luptă una cu cealaltă, iar încercarea Întunecatului de a prelua puterea și conducerea ținutului a dat greș când Alina a reușit să se elibereze de puterea lui. Acum, cu umbrele întunecate pe urmele ei, Invocatoarea Soarelui, are o singură scăpare: fuga. Curând însă, Alina și Mal sunt din nou capturați și duși prizonieri pe corabia lui Sturmhond, navigând spre apele înghețate.

Nimic nu e ceea ce pare. Fiecare poartă o mască, fiecare se ascunde în spatele unui zid uriaș construit din minciuni și șiretlicuri pentru a-și atinge scopul, iar Alina și Mal sunt prinși la mijloc, incapabili să scape din această situație.

Călătorind pe Marea înghețată, zburând cu Colibriul printre stelele nopții, înapoi în întunericul de nepătruns al Faliei și ulterior reîntorcându-se la Micul Palat, Alina descoperă adevăruri șocante, legendele prind viață, măreții Grisha sunt acum decăzuți, totul s-a schimbat. Inclusiv Alina. Puterea își cere prețul, iar Invocatoarea Soarelui trebuie să plătească.

„Își simte pasărea greutatea aripilor?”

Pregătindu-se să îl înfrunte pe Întunecatul, Alina învață tertipurile politice, încercând să găsească o cale prin care să își facă noi aliați. Prințul Nikolai încearcă și el să suplimenteze armata, să întărească forturile, iar la poarta orașului Os Alta, pelerinii conduși de Aparat au format un cult prin care o slăvesc pe Sankta Alina, Regina Soarelui.

 „Sunt un soldat. Sunt Invocatoarea Soarelui. Și sunt singura voastră șansă.”

 

Dar oare lumina e îndeajuns pentru a străpunge întunericul, acum, când Întunecatul se folosește și de magie, nu numai de Mica Știință? Monștrii pe care el îi creează, nichevo'ya, sunt mai înspăimântători și mai puternici decât volcrele, Grisha care au ales să îl urmeze, sunt puternici, iar Întunecatul vrea cu orice preț să pună mâna pe Alina. Întuneric sau Lumină? Teamă sau Speranță? Război sau Pace? Ce alegi, când știi că orice ai face, va avea consecințe de ambele părți?

„Adevărul vorbelor sale mi-a răsunat în mine. Asemănătorul cheamă asemănătorul.” 

Părere:

Eu...  Nu știu. Nici măcar nu... Nu știu.  A fost o surpriză totală. Dacă primul volum a fost bun, acesta a fost fabulos! Am avut parte de acțiune încă de la primele pagini și deși acțiunea a fost pe repede, nu am simțit-o grăbită. Am reușit să țin pasul, să înțeleg ce se întâmplă. Leigh Bardugo e un geniu! Am dat peste atâtea întorsături de situație încât am fost nevoită să las cartea jos pentru un timp, fiindcă riscam să încep să țip, sau să lovesc ceva. Încă nu îmi vine să cred ce am citit. Apar personaje noi, cum ar fi Sturmhond, prințul moștenitor- Vasily, Tolya și Tamar, ajungem să înțelegem mai bine anumite lucruri din primul volum și aflăm mai multe despre Ravka și situația tronului și ce s-a întâmplat cu păi, toată lumea, cât Alina și Mal încercau să scape de Întunecat. 

Este o carte care te ține cu sufletul la gură, incapabil să îți iei gândul de la ea. V-o recomand, pentru că vreau să aflați povestea unei supraviețuitoare care trebuie să lupte cu prețul pe care îl cere puterea, pentru a salva Ravka, povestea Reginei Soarelui, care va crea soldați de umbră, povestea sacrificării iubirii și a luminii, povestea unei orfane căreia nu i-a fost sortit să devină regină.

Un singur lucru vreau acum. Volumul 3. 

Notă: 5/5

Concurs Cântecul lunii

Hey hey!

Curând încep facultatea și m-am gândit că un concurs ar fi drăguț. Nu vreau să spun prea multe, dar e posibil să aveți parte și de alte surprize o dată cu acest concurs. Poate. Nu promit.

 Premiul este volumul al doilea din ciclul Vânătorii ce face parte din seria Jurnalele Vampirilor. Cartea este oferită de către sponsorul oficial al blogului, Editura Leda, imprint al Grupului Editorial Corint. Mulțumesc pentru sponsorizare!

Cerințe: tot ce aveți de făcut este să completați formularul Raffle de mai jos :)

a Rafflecopter giveaway

Durată: concursul durează de astăzi până pe 30 octombrie, urmând să aleg câștigătorul de Halloween. Succes!

Leapșa Back to school

Hei hei! Sunt în urmă cu o grămadă de lepșe și sinceră să fiu, nu știu dacă voi reuși să le fac pe toate, mai ales că în ultimul timp sunt atâââât de obosită! Aș dormi în continuu, deși nu fac mai nimic toată ziua. Huh. Oricum, m-am gândit să postez astăzi Leapșa Back to school, pasată de atât de mulți bloggeri încât nici nu reușesc să îmi adun gândurile. Mulțumesc că v-ați gândit la mine! ;;)

Așadar, iată în ce constă această leapșă:

Reguli: 

1. Încorporați imaginea tag-ului în postarea voastră.

2. Dați tag-ul mai departe.

3. Nu menționați aceleași cărți de două ori.

4. Postați link-ul cu leapșa completată pe blogul Padeniye.

 1. Română: Luați cartea preferată de anul acesta și deschideți-o la pagina 100, alineatul al treilea. Scrieți mai jos ceea ce se află acolo, menționând de unde ați luat fragmentul.

Ok. Habar n-am care e cartea mea preferată de anul acesta. Ce tot spun?Sigur că știu!  E aceeași ca anul trecut, fiindcă am recitit-o a treia oară! hihihi 

„Și, în plus, faptul că sunt asistentă de profesor la ora a cincea a domnișoarei McAllister s-a dovedit mai distractiv decât aș fi putut să sper. ” ghicește cineva din ce carte e? replica este gândită de un personaj feminin.

2. Geografie: Ați citit anul acesta (sau în decursul a doi ani) vreo carte cu o copertă verde, sau care să aibă pe ea ceva legat de natură? Dacă da, puneți o fotografie cu ea.

E verde. Și are ciori, deci are legătură cu natura :D

3. Istorie: Vă plac bibliografiile sau cărțile care tratează ceva din istorie? Care este ultima carte pe care ați citit-o, care să urmărească astfel de subiecte?

 Nume de cod: Verity tratează un astfel de subiect și o recomand tuturor pasionaților de istorie.

4. Sport: Să faci sport este un lucru benefic corpului, te împrospătează și-ți dă o stare fresh după; în ciuda faptului că ești obosit de mori, tot te vei simți mai bine. Ce carte fresh, ușor de citit, ați lecturat, și care v-a plăcut?

 De cartea asta m-am apucat vineri, pe 4 iulie, cum am terminat bacul. Și nu știu de ce altora nu le-a plăcut, fiindcă mie mi s-a părut o lectură amuzantă, plăcută, am terminat-o în aceeași seară. :D 

 5.Matematică: Chiar dacă matematica nu este o materie agreată de multă lume, tot trebuie să o faci, chiar dacă durează mai mult timp să o înțelegi. La ce carte ți-ar fi foarte greu să renunți, pentru a învăța?

 Cum să las cartea asta din mână? Okay? Okay.

 6. Desen: Să desenzi, să pictezi, a fost mereu o activitate care te relaxa în timpul generalei, dar chiar și în liceu pentru unii. Culorile îți dădeau imaginație, așa că: Ce copertă a unei cărți o urăști din tot sufletul, și ai vrea să o schimbi, dacă ai avea ocazia?

Poate părea ciudat, dar nu am găsit una :D 

7. Biologie: Tuturor ne plac animalele, și nu cred că există cineva care să nu iubească un animal, oricât de drăguț sau înspăimântător ar fi el. Postați mai jos o imagine a unei cărți în care apar astfel de vietăți.
Când eram mai mică, adoram tigrii! Diego din IceAge, tigrii albi, tigrii sabie :) Pur și simplu erau animăluțele mele preferate :) Cu timpul această obsesie s-a mai estompat, dar tot îmi plac, fapt pentru care am ales această copertă :)

 8. Engleză: Mulți cititori au în bibliotecă literatură internațioanlă, așa că presupun că printre sumedeniile de cărți, se strecoară și un autor preferat. Ce scriitor american sau englez vă place cel mai mult? Descrieți-i ideile în trei cuvinte, sau modul de-a scrie.

 J.K.Rowling scrie fascinant, emoționant, magic.

 9. Muzică: Să asculți muzică este ceva relaxant, care te face să zâmbești, iar cea împletită cu cititul este cu atât mai bună. Aveți vreo carte care să vă fi făcut să cântați (la figurat) de fericire, atunci când ați terminat-o? Sau o melodie care să o fi descoperit în vreo carte? 
„Dacă aș rămâne”. Din păcate nu mai am cartea, am făcut-o cadou, dar încă îmi amintesc că am citit-o plângând, și când am descoperit melodia mi s-a părut perfectă pentru povestea Miei. say something

 

 10. Dorință: Sunt ferm convinsă că există o carte pe care vă doriți foarte mult să puneți mâna. Care este aceea și de ce vreți atât de mult să o citiți?

Păi, acum, chiar acum, nu știu. În principiu toate cărțile care au fost și vor fi publicate de Young Fiction. Și toate cărțile lui Guillaume Musso.

Din nou, probabil că toată lumea a făcut această leapșă. Am fost puțin deconectată, așa că nici nu știu dacă mai e cineva care nu a făcut-o. Dacă este, să se considere etichetat. Scuze că sunt atât de căpiată :)) Cică-i zice astenie de toamnă.

Mulțmesc pentru leapșă, a fost super drăguță!

Meduza vă iubește :3